Pregătiţi pentru orice? Arca neamului ar trebui construită în Carpaţi, spune Mircea Druc

Ce te faci dacă întregul continent este afectat de secetă sau dacă se produc alte fenomene extreme cu efecte devastatoare?
Poţi să umbli cu mâna întinsă pe la porţile altora şi să ceri de mâncare – n-ar fi o premieră.
Dar dacă nici alţii n-au ce să-ţi dea? Supravieţuieşte naţia care merită.

În timp ce unele neamuri se lasă hipnotizate de jocurile politico-economice şi acceptă să facă figuraţie în marele spectacol al liderilor pe care şi i-a instalat la putere, altele au grijă de viitor.

Pentru a proteja resurse importante pentru reluarea vieţii în cazul unei eventuale catastrofe, dar şi pentru a lăsa o moştenire sigură generaţiilor viitoare, Norvegia şi-a construit un buncăr, “o adevărată Arcă a lui Noe”, într-o cavernă săpată într-un munte arctic.

În acel tunel a depozitat, încă la începutul anului 2008, 100 de milioane de seminţe (nemodificate genetic) din patrimonul agriculturii sale şi biodiversităţii.

Grandioasa “cămară” a Norvegiei se află la o distanţă de 1.000 de kilometri de Polul Nord, în arhipelagul Svalbard, în nordul ţării.

Compartimentele cu “provizii” vor rămâne îngheţate şi vreme de 200 de ani, chiar în caz de încălzire globală.
“Arca Norvegiei” constă din trei încăperi îngheţate cu dimensiunile de 27 x 10 metri şi are o capacitate de stocare de 4,5 milioane de eşantioane de seminţe, din toate varietăţile de plante pe care le consumă oamenii în alimentaţie.

Cum ar trebui să se îngijească neamul nostru de supravieţuirea şi perpetuarea sa?

Rezervele noastre strategice ar fi în siguranţă numai în Carpaţi, numai în munţi ar putea fi “adăpostite antiatomic, antiseismic, ferite de calamităţi, la cel puţin 100 de metri sub pământ”, apreciază Mircea Druc, fost premier la Chişinău (mai 1990 – mai 1991).

Continuarea pe Elldor.Info: Arca neamului ar trebui construită în Carpaţi, spune Mircea Druc

 

Portretul-robot al viitorului candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova

Foto: europalibera.org

Candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova urmează a fi convenit între Vlad Filat, Marian Lupu şi Igor Dodon, respectiv, de forţele politice pe care aceşti lideri le au în spate.

Mihai Ghimpu a declarat public că renunţă la funcţia de preşedinte al Parlamentului, care îi revine Partidului Liberal conform partajului stabilit în acordul de constituire al AIE, dar şi la dreptul de a propune un candidat la Preşedinţie, care i-a fost propus, la schimb, de colegii săi din alianţă.

În seara zilei de vineri, 10 februarie, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu au declarat într-o emisiune a postului public TV „Moldova 1” că AIE renunţă la ideea de a desfăşura un referendum constituţional în scopul simplificării alegerii şefului statului, în speranţa că acesta ar putea fi ales cu ajutorul celor trei deputaţi socialişti, în frunte cu Igor Dodon.

Din declaraţiile făcute public de liderii AIE, reiese că Vlad Filat şi Marian Lupu i-au propus lui Mihai Ghimpu să desemneze candidatul, dar acesta a refuzat un asemenea privilegiu.

În ajun, Vlad Filat i-ar fi prezentat lui Mihai Ghimpu un „portret-robot” al viitorului candidat. Deocamdată, criteriile respective n-au fost date publicităţii.

Este evident, însă, că, pentru a fi susţinut, viitorul candidat la Preşedinţie ar trebui să fie reprezentativ şi agreat de toate forţele politice pe voturile cărora se contează.

Socialiştii lui Igor Dodon n-ar vota, bunăoară, un candidat care şi-a asumat public identitatea de român.
De asemenea, pentru a fi agreat, viitorul candidat ar trebui să fie adeptul ferm al principiului „consolidării statalităţii Republicii Moldova” şi să împărtăşească principiul enunţat recent în faţa corpului diplomatic de Marian Lupu: „Partener strategic pentru Republica Moldova este în continuare Federaţia Rusă”.

Totodată, candidatul ar urma să fie suficient de cosmopolit şi pragmatic în plan intern şi extern pentru a corespunde viziunilor politice ale PLDM.

Mihai Ghimpu declară că nu votează o „păpuşă”. Opiniile lui Igor Dodon şi Vladimir Voronin

Eleonora Lisnic
Elldor.Info

Ruşii au ajuns la lacul antarctic Vostok, după ce au forat 4 km

Cercetătorii ruşi au reuşit să ajungă la suprafaţa misteriosului lac Vostok din Antarctida (Polul Sud), ascuns sub un strat de gheaţă de aproape patru kilometri. Forajele au durat peste 30 de ani. La 8 februarie, ştirea a fost confirmată oficial, de către Institutul pentru Studii Arctice şi Antarctice de la Moscova. 

“Duminică (5 februarie 2012), oamenii noştri de ştiinţă au încheiat operaţiunile de forare şi au atins suprafaţa lacului, la o adâncime de 3.768 de metri”, declara pentru RIA Novosti o sursă din mediile ştiinţifice ruse.

Oficial: Ruşii au ajuns la lacul antarctic Vostok, după ce au forat 4 km (foto pe Elldor.Info)

Soluţia AIE: Referendum pentru modificarea Constituţiei (textul Declaraţiei)

Liderii alianţei de la guvernare au decis să iniţieze un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să se pronunţe ei înşişi asupra modalităţii de depăşire a crizei constituţionale.
Acest referendum ar urma să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie. Cetăţenilor le va fi propus să se pronunţe asupra unei noi modalităţi de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului, au dat asigurări liderii AIE.

Soluţia AIE a fost anunţată în cadrul unui briefing susţinut de Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu.
“Cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar”, se arată într-o declaraţie semnată de liderii celor trei partide aflate la guvernare (PLDM, PDM şi PL).
Vlad Filat a declarat că de mâine, 16 ianuarie, experţi în drept constituţional vor proceda la pregătirea proiectelor de articole ce urmează a fi amendate prin referendum.

Ştirea completă: Soluţia AIE: Referendum pentru modificarea Constituţiei (textul Declaraţiei)

Cât de previzibilă era decizia Curţii Constituţionale? O nouă şansă pentru reflecţii – editorial Elldor.Info

***La 12 ianuarie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două hotărâri ale Parlamentului: cea prin care organul legislativ a recunoscut alegerile prezidenţiale din 16 decembrie 2011 şi hotărârea prin care a fixat alegerile repetate pentru 15 ianuarie 2012.

***Mihai Godea a cerut ca scrutinul din 16 decembrie 2011 să fie declarat neconstituţional din cauză că majoritatea deputaţilor şi-au demonstrat buletinele după ieşirea din cabina de vot, astfel încât să-şi facă publică opţiunea.

***Curtea Constituţională i-a dat dreptate, constatând că principiul votului secret a fost încălcat. Judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că secretul votului trebuie respectat integral – din cabina de vot până la depunerea buletinului în urnă.

***La 16 decembrie 2011, Mihai Godea şi-a îndoit buletinul de vot şi l-a depus în urnă fără a-l arăta nimănui. Avea un plan. De unul singur, însă?

***Pauza intervenită în procesul electoral după decizia Curţii este favorabilă actorilor politici de prim-rang, chiar şi celor care doresc să apară indignaţi în ochii publicului – fiecare din ei are un nou prilej pentru a trage de timp şi de a pune la punct noi scheme.

***Miza este una singură şi valabilă pentru toţi: ori instalează un şef de stat convenabil partidului cu forţele din actualul legislativ, ori determină dizolvarea forului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate într-un moment prielnic pentru formaţiune.

Cât de previzibilă pentru decidenţii politici a fost decizia Curţii Constituţionale din 12 ianuarie? Garanţii de sută la sută poate că nu avea nimeni, dar cel puţin este clar că s-a admis o asemenea posibilitate, chiar dacă liderii politici neagă acest fapt.

Continuarea: Cât de previzibilă era decizia Curţii Constituţionale? O nouă şansă pentru reflecţii