luni, 2 martie 2009

Astăzi a început Postul Paştelui

Acest post mai este numit Paresimi sau Patruzecime. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos o vom sărbători la 19 aprilie.
Ieri, 1 martie, a fost Duminica lăsatului sec de brânză, sfârşitul Săptămânii Albe.

Acest post a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor ce urmau să primească Botezul creştin de Paşti şi ca mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului.

Postul Mare aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde şi denumirea de Paresimi (de la latinescul quadragesima = patruzeci) sau Patruzecime. Numărul 40 are mai multe semnificaţii şi în Vechiul Testament: potopul a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi, evreii au mâncat mană în pustie 40 de ani, Moise a stat 40 de zile pe munte pentru a primi Legea, ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi.

În primele două zile din această săptămână (2 şi 3 martie) nu se oficiază Sfânta Liturghie (zile aliturgice). Există câteva zile din an care marchează în mod liturgic şi spiritual o anumită stare de tristeţe, o anumita stare de meditaţie profundă, de rugăciune şi în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, considerându-se a fi zile de post deplin. Atunci când creştinul se împărtăşeşte, deja este o zi de bucurie, o zi de mare satisfacţie spirituală şi, din acest motiv, s-ar întrerupe postul.

Tot în prima săptămână (Săptămâna Mare), de luni până joi, inclusiv, seara, în biserici se citeşte slujba Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Canonul (o scriere în versuri, de o frumuseţe rară) este o plângere de pocăinţă care ne vorbeşte despre proporţiile şi adâncimea păcatului, tulburând sufletul cu jale, căinţă şi nădejde. Cu o măiestrie unică, Sfântul Andrei împleteşte marile teme biblice - Adam şi Eva, Raiul şi căderea în păcat, Noe şi Potopul, David, Pământul făgăduinţei şi, în cele din urmă, Hristos şi Biserica - cu mărturisirea păcatului şi cu pocainţa.
În zilele de miercuri şi vineri se oficiază Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite.

Postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de peste an ale Bisericii Ortodoxe şi din acest motiv este numit „Postul Mare”. Pe parcursul acestui post sunt doar două dezlegări la peşte – de Buna Vestire şi de Florii.


Sfaturi ale Bisericii Ortodoxe pentru Postul Mare:

În prima săptămână, în zilele de luni şi de marţi, este bine să ne abţinem pe cât putem de la băutură şi de la mâncare, iar în ultima săptămână, numită şi Săptămâna Patimilor, se ajunează în zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se poate consuma seara apă şi pâine.
În zilele de miercuri ale Postului se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn. Pe tot timpul Postului Mare se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta untedelemn şi puţin vin. De Buna Vestire şi de Florii se dă dezlegare şi se poate consuma o hrană mai consistentă.
Postul Mare este bine să fie însoţit de o conduită morală sănătoasă şi, fireşte, de rugăciune. Însă, în principal, Postul ţine de opţiunea şi de posibilităţile fiecăruia dintre credincioşi.

Sfântul Ioan Gură de Aur despre folosul postului:
(“Omilii la Postul Mare”, cuvânt la Duminica Lăsatului sec de brânză )

“… Dacă vei cumpăni lucrul mai cu de-amănuntul, vei afla că postul este chiar folositor sănătăţii, întreabă pe doctori, şi ei cumpătarea şi înfrânarea o vor numi mamă a sănătăţii, pe când din îmbuibare şi din viaţa cea desfătată provin mii de boli. Acestea sunt nişte lucruri otrăvite, care ies dintr-un izvor otrăvit, şi vatămă atât sănătatea trupului, cât şi a sufletului.
Aşadar, să nu ne înfricoşăm de post, care ne eliberează de nenumărate răutăţi. Eu zic aceasta nu fără temei, ci pentru că ştiu că unii se tem de post, ca de un tiran cumplit, astfel că ei înşişi se vatămă pe sine, prin îmbuibare şi necumpătare. Eu, deci, vă îndemn să nu pierdeţi prin desfătare şi beţie folosul adus de post. Când cineva, pentru stricarea de stomac, trebuie să ia doctorie, dar mai întâi îşi încarcă stomacul cu mâncări nesănătoase, atunci el, deşi simte amărăciunea doctoriei, nu are de la ea nici un folos. Tocmai aşa se întâmpla cu tine, când înainte de a începe postul, mai întâi te umpli cu mâncare şi cu băutură, ca apoi a doua zi să primeşti doctoria postului. Tu simţi atunci numai neplăcerea, dar n-ai nici un folos de la dânsa, fiind luată toată puterea doctoriei, prin necumpătarea cea săvârşită de tine. Când tu însă vei lua doctoria postului cu cumpătare trupească şi cu trezvie sufletească, ea va putea curăţi multe din păcatele tale cele vechi.
Aşadar, să nu intram în post beţi şi ameţiţi, nici să nu trecem de la post iarăşi la beţie, ca să nu se întâmple cu noi ceea ce se întâmplă cu un trup slab, care, împins fiind mai tare, cade. Acelaşi lucru se întâmplă sufletului nostru, dacă el la începutul şi la sfârşitul postului se înveleşte de norul necumpătării şi al beţiei”.

Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc:
(de la Schitul „Sfânta Maria” din Techirghiol, un mare duhovnic al României, născut la 15 august 1914)

„Întotdeauna la evenimente mari, creştineşti, care sunt dincolo de închipuirea creaţiei, peste creaţie în special, intervine o pregătire. Pentru a se primi acest eveniment cu toate simţirile. Fiinţa umană este o fiinţă superioară tuturor creaţiilor. Fratele Sfântului Vasile cel Mare, un mare teolog, spune că această creaţie e copleşitoare şi de neînţeles a omului. Şi spune că omul are încă foarte multe taine ascunse, pe care nici el nu le poate înţelege. Pentru că omul nu este făcut pentru un singur cuvânt. Pentru că Dumnezeu l-a cioplit după chipul şi asemănarea Sa. Şi atunci, vă daţi seama, că şi noi putem fi Dumnezeu după har. Drept urmare, la astfel de eveniment, şi anume Învierea Mântuitorului, ca semnificaţie mai importantă este că se adevereşte fără discuţie Dumnezeirea sa. L-au bătut, l-au umilit... însă încă dinainte a anunţat că va veni înapoi. Cum s-a spus de proroci, aşa a venit”.

Postul este de mai multe feluri:

1. postul negru (ajunare) - nu se mănâncă şi nu se bea nimic cel puţin o zi
2. postul aspru - este ajunarea propriu-zisă - nu se mănâncă şi nu se bea până la asfinţitul soarelui, iar atunci se consumă doar hrană uscată.
3. postul obişnuit
4. postul uşor (dezlegarea) - atunci când e voie să se mănânce unele mâncăruri de dulce: peşte, vin etc.

Post uşor şi binecuvântat celor care postesc!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului