joi, 9 aprilie 2009

Cine a incendiat Chişinăul?

! 300 de milioane de lei vor costa reparaţiile sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, a anunţat ministrul Dezvoltării Teritoriului, Vladimir Baldovici.

Liderii celor trei partide democratice care au acces în Parlament (PL, PLDM, AMN) resping categoric acuzaţiile că ar sta în spatele protestelor, aduse de liderul PCRM, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin. Mai mult chiar, aceştia îl acuză, la rândul lor, pe Vladimir Voronin şi actuala guvernare că ar fi utilizat provocatori pentru deturnarea protestelor paşnice către violenţe şi devastări fără precedent. Singurul lucru pe care-l doresc respectivele trei partide, potrivit politicienilor, este renumărarea voturilor. PL, PLDM şi AMN nu recunosc rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Potrivit lor, scrutinul a fost fraudat masiv, votul exprimat în favoarea partidelor democratice fiind „furat” de comunişti. Liderii PL, PLDM, AMN au adoptat o rezoluţie comună prin care contestă rezultatele alegerilor şi cer repetarea scrutinului.

Comuniştii nu mai pot alege preşedintele

În seara zilei de 8 aprilie, Comisia Electorală Centrală a acceptat să le ofere celor trei formaţiuni acces la listele electorale ale alegătorilor, pentru a le verifica. Opoziţia are 4 zile la dispoziţie. Tot atunci, CEC a făcut publice rezultatele prealabile ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie, după numărarea a 100% din voturi. Anunţarea rezultatelor pentru ultimele aproape două procente din voturi, exprimate peste hotare, a fost tergiversată în mod evident. Potrivit rezultatelor prealabile anunţate, PCRM a acumulat 49.48%, PL - 13.14%, PLDM - 12.43%, AMN - 9,77.
În aceste condiţii, potrivit site-ului Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT” (www.alegeri.md), PCRM-ului i-ar reveni 60 de mandate, PL şi PLDM vor avea câte 15 mandate, iar AMN va deţine 11 mandate. Comparativ cu rezultatele din 6 aprilie, de după numărarea a 98% din voturi, comuniştii au cu un mandat mai puţin, iar PLDM cu unul mai mult.
Calculele de mai sus referitoare la distribuirea mandatelor nu sunt oficiale. Opoziţia afirmă că, potrivit schemei de partajare, PCRM-ului i-ar reveni doar 58-59 de mandate. Parlamentul, însă, îl poate alege pe şeful statului cu voturile favorabile a cel puţin 61de deputaţi. Astfel, comuniştii nu-l mai pot alege de unii singuri pe viitorul şef al statului. Iar pănă nu este ales preşedintele RM, nu poate fi instalat Guvernul. Ne aflăm în faţa unei crize ce poate provoca alegeri parlamentare anticipate: daca şeful statului nu este ales din trei tururi de scrutin, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova trebuie să dizolve Parlamentul şi să declare alegeri anticipate.


PL: guvernarea a furat vreo 15%

Oricum, Opoziţia susţine că alegerile au fost fraudate masiv şi că, în realitate, comuniştii ar fi înregistrat un procentaj mult mai slab în scrutinul din 5 aprilie. Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, susţine că PCRM a „furat” cel puţin 15% din voturi. Partidele de Opoziţie sunt decise să acumuleze cât mai multe probe, pentru a demonstra acest fapt. Într-o conferinţă de presă, Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă au relevat că, în prag de scrutin, pe listele electorale au fost trecuţi suplimentar aproape 200 de mii de alegători. Potrivit lui Dorin Chirtoacă, pe numele multora dintre aceştia, „Ministerul Dezvoltării Informaţionale, controlat de partidul de guvernământ”, a eliberat un număr mare de fişe de însoţire a buletinelor de identitate, cu tot cu viză de reşedinţă. În baza acelor fişe de însoţire, s-a votat de mai multe ori - pe listele de bază, dar şi pe liste suplimentare.
Observatorii PL au înregistrat cazuri concrete în sectorul Ciocana al capitalei, unde alegătorul a venit la secţia de votare cu două fişe de însoţire la buletinul de identitate şi a ales cu care dintre ele să voteze. De asemenea, observatorii au înregistrat cazuri în care, fără acordul proprietarilor, în apartamente au fost înregistrate cu viză de reşedinţă persoane necunoscute, care, în consecinţă, au mers la vot. „În apartamentele cetăţenilor din mun. Chişinău au apărut înscrise în mod inexplicabil câte 4-5 persoane”, a povestit vicepreşedintele PL, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
Iată şi o altă modalitate de fraudare descrisă de PL: în unele oraşe, pe listele suplimentare au votat peste 40% din numărul total de alegători, deşi se consideră drept limită de înscriere pe liste suplimentare cota de 10% din numărul total al alegătorilor. PL consideră că acest „mecanism subtil” a fost pregătit din timp şi a fost greu de depistat de către observatori, încălcările înregistrate fiind declarate minore. „Este regretabil că PCRM a ştiut să inducă în eroare observatorii naţionali şi internaţionali că alegerile sunt libere şi corecte”, a apreciat Corina Fusu, vicepreşedinte PL.
Fraude similare celor descrise de PL semnalează un număr impresionant de alegători. Fiecare dintre noi a auzit relatări pe acest subiect şi a putut constata că decepţia şi nemulţumirea oamenilor sunt de amploare.

Protestatarii, fără coordonatori


În după-amiaza zilei de 7 aprilie şi a doua zi, niciun partid politic sau ONG nu şi-a asumat coordonarea protestelor. Miile de protestatari paşnici din centrul Capitalei, nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, au încercat să se organizeze cu forţe proprii şi să-şi formuleze revendicările. Aceasta, fără a avea experienţa şi pregătirea necesare pentru gestionarea unor asemenea situaţii şi fiind asaltaţi cu instigări la acţiuni violente de către provocatori, inclusiv la 8 aprilie.
Politicienii democraţi au declarat că sprijină protestele paşnice, condamnă cu fermitate violenţele, cer renumărarea voturilor, dar nu şi-au asumat rolul de lideri ai demonstranţilor. Evident, PL, PLDM şi AMN nu au dorit ca guvernarea să le pună în cârcă organizarea unei lovituri de stat – infracţiune pentru care Codul Penal prevede ani grei de puşcărie.


Acuzaţii reciproce între Putere şi Opoziţie


La 7 aprilie, Vladimir Voronin şi Marian Lupu au discutat, în clădirea Guvernului, timp de 30 de minute, cu Vladimir Filat (PLDM), Dorin Chirtoacă (PL) şi Serafim Urechean (AMN). Voronin şi Lupu i-au învinuit pe politicienii democraţi că sunt organizatorii protestelor care în acea zi au degenerat în violenţe stradale, luarea cu asalt, incendierea şi devastarea sediilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Cei trei politicieni democraţi au respins categoric învinuirile. Serafim Urechean i-a spus lui Voronin că violenţele şi devastările au fost puse la cale de „serviciile speciale”.
Într-o declaraţie de presă, AMN îşi anunţă “convingerea fermă că destabilizarea protestelor sudenţeşti este opera grupării comuniste şi a acoliţilor săi”, iar scopul este de “a obţine motive pentru aplicarea forţei, a bloca verificarea şi contestarea fraudelor electorale şi a instaura definitiv dictatura în Republica Moldova”. “Voronin repeta un procedeu istoric de anihilare a opoziţiei - întocmai aşa a procedat Hitler, incendiind în 1933 Reichstag-ul”, se spune în declaraţia AMN.
La rândul său, PLDM a apreciat că “maniera în care au fost dirijate aceste acţiuni şi comportamentul structurilor de forţă demonstrează clar că în spatele acestor manifestări violente stau servicii speciale, iar acţiunile s-au produs în baza scenariilor pregătite din timp de regimul comunist”. “Guvernarea doreşte să culpabilizeze partidele de opoziţie pentru degradarea climatului social politic, să discrediteze oponenţii politici în faţa cetăţenilor şi să izoleze definitiv Republica Moldova de ţările Uniunii Europene”, susţine PLDM.

Două proteste diferite

Reţinem (şi acest fapt este probat de relatările în direct ale presei de la faţa locului) că, în dimineaţa zilei de 7 aprilie, cei peste zece mii de tineri care s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale s-au împărţit, la un moment dat, în două coloane. Una a rămas în faţa clădirii Guvernului, iar alta s-a dus să picheteze sediile Preşedinţiei şi Parlamentului. Foarte mulţi observatori susţin că, practic, în acea zi au existat două acţiuni de protest în centrul Chişinăului – una paşnică, în PMAN, la care tinerii scandau lozinci, şi alta în spaţiul dintre sediile Parlamentului şi Guvernului, care a degenerat în violenţe fără precedent.
Este adevărat şi faptul că, în repetate rânduri, politicienii democraţi i-au îndemnat pe protestatarii din faţa celor două sedii să se retragă în PMAN, dar apelurile lor nu au fost ascultate. PL, PLDM şi AMN afirmă că protestele paşnice au fost deturnate de provocatorii care au început primii să arunce cu pietre.


Poliţia s-a comportat nefiresc

Dintr-un reportaj realizat de Pro Tv, se vede clar cum poliţiştii, cu scuturi şi echipament special, părăsesc în coloană sediul Parlamentului, lăsându-l în seama protestatarilor. Cu atâta poliţie mobilizată în perimetrul respectiv, de ce nu a fost împiedicată pătrunderea în sedii şi devastarea lor?
Mai multe site-uri care reflectau evenimentele din centrul oraşului au fost paralizate prin atacuri cu viruşi. Printre acestea - unimedia.md, protv.md, jurnaltv.md. Legătura telefonică mobilă a fost paralizată pe perioade mari de timp, iar unii operatori au suspendat legătura internet. Filat, Chirtoacă şi Urechean nu puteau s-o facă.
La 7 aprilie, ora 21.50, Pro Tv a transmis în direct imagini din faţa clădirii Parlamentului. Flăcări uriaşe ieşeau prin geamurile a câteva birouri. Pompieri şi poliţişti nu erau la faţa locului. Reporterul Pro Tv a transmis că poliţiştii din Detaşamentul „Scut” stăteau în spatele Preşedinţiei. Întrebaţi de ce nu preiau controlul asupra clădirii Parlamentului, eu au răspuns că „nu mai au ce păzi acolo”.
Reporterul a spus că nu ştie „cine sunt tinerii beţi” care se aflau în acele clipe în clădirea Parlamentului şi o devastau în continuare. Indivizii au ameninţat că, dacă vor fi filmaţi, vor sparge camera de luat vederi.

În final, merită să ne amintim de un eveniment istoric: în anul 64, împăratul roman Nero a ordonat ca Roma să fie incendiată, gândindu-se că priveliştea apocaliptică îl va inspira să scrie un poem măreţ. Ulterior, din laşitate, el i-a învinuit pe creştini că au dat foc Romei şi a declanşat primul val de persecuţii împotriva lor.
Undeva, chiar în aceste momente, un “nero” a cărui identitate nu o cunoaştem priveşte haosul din societatea noastră, dezastrul din politica internă şi externă a Republicii Moldova şi se delectează.

Eleonora Lisnic


Cum a început:
http://eleonora-lisnic.blogspot.com/2009/04/actiune-de-protest-in-piata-marii.html

http://eleonora-lisnic.blogspot.com/2009/04/violente-la-chisinau.html

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului