duminică, 31 mai 2009

Salariul mediu în Republica Moldova – 234 USD (168 Euro)

În ianuarie-aprilie 2009, salariul mediu lunar a constituit aproximativ 2.620 de lei, înregistrând o creştere de 12,6%, comparativ cu ianuarie-aprilie 2008.
Dacă ţinem cont de rata inflaţiei, salariul mediu pe economie s-a majorat cu 10,1%, susţine Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
În luna aprilie 2009, remunerarea medie lunară a fost de 2.787 de lei.

În sectorul bugetar, salariul mediu a fost de aproape 2.450 de lei. În sectorul privat – 2.985 de lei.
Cel mai prost sunt renumeraţi angajaţii din agricultură, vânat şi silvicultură (o medie lunară de 1.359 de lei), din piscicultură (1.452 de lei), activităţi recreative, culturale şi sportive (2.043 lei).
Cele mai mari salarii le au angajaţii din domeniul financiar-bancar – o medie de 6.050 de lei, din industria energiei electrice, termice, gaze şi apă – 5.205 lei, transporturi şi comunicaţii – o medie de aproape 3.810 lei.
La cursul Băncii Naţionale a Moldovei din 31.05.2009, 1USD echivalează cu 11.21 lei, iar 1Euro este cotat cu 15.57 lei.
Publicaţia “ECOnomist” (din RM) a estimat la 630 de euro costul unui trai decent în Chişinău.

Doar 10% dintre locuitorii Republicii Moldova ating acest prag de venituri sau îl depăşesc.
(E.L.)



Poze din Chişinău şi de la Orheiul Vechi, de pe site-ul PL

sâmbătă, 30 mai 2009

Reparaţii la Preşedinţie şi Parlament: 500 milioane lei

Aceştia sunt ofiţeri ai Republicii Moldova în ziua de 7 aprilie 2009:

Aşa arată acum sala de şedinţe plenare a Parlamentului Republicii Moldova:

Odinioară, până la 7 aprilie 2009, arăta aşa:

Iar faza intermediară a fost aceasta:

“Reconstrucţia şi modernizarea Parlamentului şi a Preşedinţiei vor costa jumătate de miliard de lei”, titrează Agenţia de presă Info-Prim Neo.
Parlamentul şi Preşedinţia sunt reconstruite din temelii.
Reparaţia şi modernizarea celor două edificii de stat vor costa cel puţin 500 mln de lei şi se va realiza pe parcursul a 8 şi, respectiv 5 luni.
Informaţiile au fost prezentate de către ministrul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, Vladimir Baldovici, în cadrul unui breafing în incinta celor două clădiri, devastate la 7 aprilie.
Potrivit ministrului,prejudiciile aduse celor două imobile se cifrează la 120,05 mln lei. Pierderile pentru clădirea Preşedinţiei au fost estimate la 41,15 mln lei, iar a Parlamentului – la 78,9 mln lei. Mobilierul, utilajul şi inventarul distruse în incinta Preşedinţiei au fost estimate la 2 mln lei, iar cele din Parlament nu au fost încă inventariate.
Lucrările de reparaţie şi modernizare vor costa, însă, de patru ori mai mult. Reconstrucţia Parlamentului va costa 250,6 mln lei, iar cea a Preşedinţiei - 251,2 mln lei. Banii vor fi luaţi din bugetul de stat, dar numai după ce acesta va fi rectificat de Parlament, spune ministrul. Până atunci, agenţii economici doritori pot transfera bani într-un cont trezorial deschis acum o lună pentru acest scop.
Ministrul Baldovici explică diferenţa foarte mare, prin faptul că edificiile vor fi nu doar reparate, ci modernizate totalmente, pentru a corespunde standardelor ce se impun celor mai importante clădiri din stat. Totodată, ministrul spune că atât clădirea Parlamentului, cât şi cea a Preşedinţiei au fost construite acum 30 de ani şi au atins un grad avansat de uzură.
Baldovici recunoaşte că au existat câteva proiecte de renovare a clădirilor încă din anul 2006, însă acestea nu au putut fi puse în aplicare din lipsa banilor la buget – în 2007 din cauza secetei, iar în 2008 din cauza inundaţiilor, care au afectat Moldova.
Astfel, din cele două foste edificii vor rămâne doar carcasele.
Muncitorii au scos deja marmura şi lambriurile, au fost curăţate până la piatră pereţii, tavanele, podelele şi scările. Ambele clădiri sunt renovate de la subsol până la acoperiş. Toate reţelele interne vor fi completamente schimbate.
În plus, vor fi montate sisteme moderne de securitate, alarmă antiincediară. Birourile nu se vor mai deschide cu chei, ci cu cartele speciale şi vor fi monitorizate on-line de la un pupitru. Sala de şedinţe în plen a Parlamentului va fi utilată cu un sistem de votare electronică, echipament pentru transmisiunea şedinţelor în direct şi pentru activitatatea mass-media. Pentru a permite unui număr mai mare de vizitatori, jurnalişti şi translatori să participe la şedinţe, blocul este extins. Construcţia anexei, preconizată din 2006, va costa 75 mln lei.
Şi terenul adiacent va fi reamenajat. În faţa Preşedinţiei vor apărea două havuzuri, iar altele trei – în faţa Parlamentului, formând un complex arhitectonic unic. Exteriorul clădirilor nu va suferi schimbări esenţiale – vor fi montate geamuri, vitralii şi acoperişuri din materiale moderne şi sisteme de iluminare.
Preşedinţia va fi reconstruită de către firma „ACAR-Cantarji” SRL, care a câştigat licitaţia. Reparaţia Parlamentului va fi efectuată de către firma „ConfirmGrup” SRL, al cărei fondator este actualul ministru al construcţiilor.
Vladimir Baldovici susţine că a renunţat la cota parte încă dinainte de a deveni ministru. Totodată, oficialul susţine că toate firmele de construcţii care au lucrat până la desfăşurarea licitaţiilor au făcut „muncă patriotică”, inclusiv „Glorinal”, care îi aparţine fiului şefului statului, Oleg Voronin, care nici măcar nu a participat ulterior la licitaţii.
Sediile legislativului şi administraţiei prezidenţiale au fost devastate la 7 aprilie, când protestele paşnice au degenerat în violenţe.
(Ştirea pe pagina Info-Prim Neo aici.)

Ruşii se mai gândesc dacă să-i dea Transnistriei şi drapelul

Ziarul rus “Kommersant” (“Коммерсантъ”) ridiculizează iniţiativa separatiştilor de la Tiraspol de a adopta drapelul Federaţiei Ruse ca drapel "naţional" al regiunii transnistrene autoproclamate, de rând cu actualul drapel al “rmn” (fostul drapel al RSSM).

“Beneficiind de sprijin şi ajutor constant din partea Rusiei, tovarăşii din Transnistria şi-au zis: de ce să nu obţinem şi drapelul?”, comentează ziarul pe un ton persiflant.

Publicaţia se întreabă dacă nu cumva dorinţa Tiraspolului contravine legislaţiei ruse cu privire la simbolica naţională.

„Kommersant” susţine că Ministerul rus de Externe „a rămas şocat” la auzul veştii din stânga Nistrului. Reprezentanţi ai MAE rus au calificat drept „ilegală” şi „fără precedent” iniţiativa Transnistriei din 29 mai.
Un responsabil rus pe probleme de heraldică a comentat că decizia „este neînţeleaptă” şi „stranie”.


Să vedem dacă Federaţia Rusă îşi va menţine această poziţie în continuare.
De multe ori s-a întâmplat ca Moscova să-şi schimbe părerea când era vorba de Republica Moldova şi regiunea ei separatistă din stânga Nistrului.

Preşedintele Braziliei râvneşte un al treilea mandat consecutiv

Când ne alegem preşedintele, ar trebui să ne gândim şi la faptul dacă va dori să plece din funcţie. Persoanele cu porniri dictatoriale se desprind greu de putere. Preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, pare tentat să pună mâna pe un al treilea mandat consecutiv de 4 ani.

La fel ca în Republica Moldova, Constituţia Braziliei permite exercitarea a doar două mandate consecutive. Actualul mandat al preşedintelui brazilian expiră la sfârşitul anului 2010.
Acum o săptămână, Lula
nega că doreşte un al treilea mandat. Susţinătorii săi, însă, acumulează semnături în sprijinul unui amendament constituţional care i-ar permite acest lucru.

Caricatură de pe Blog do Clausewitz

Lula (născut în 1945) este sprijinit de partidul de la guvernare - Partidul Muncitorilor (PT), al cărui membru-fondator este.
Preşedintele (de centru-stânga) al Braziliei beneficiază de sprijinul populaţiei sărace. PT a fost acuzat de corupţie în nenumărate ocazii.
Preşedintele Braziliei este, potrivit Constituţiei, şef al puterii executive, exercitând şi funcţia de şef al guvernului.
La alegerile prezidenţiale din 29 octombrie 2006, când a câştigat al doilea mandat consecutiv, Lula a obţinut peste 60 % din voturi. Rivalul său social-democrat a obţinut doar 39,9 % din sufragii.


Brazilia, cu o populaţie de 191,2 milioane de locuitori, este a 5-a ţară mare pe glob. Graţie venitului brut naţional, ocupă a 10-a poziţie în topul economiilor pe plan mondial. Totodată, Brazilia este una dintre ţările cu cel mai mare dezechilibru socio-economic de pe planetă. Peste 50 de milioane de persoane trăiesc sub limita sărăciei, în vreme ce 20 % dintre locuitori deţin aproape 70 de procente din bogăţia acestei ţări.

Brazilia este o republică federativă prezidenţială. Forma de guvernământ a fost inspirată din modelul Statelor Unite, însă sistemul juridic brazilian urmează tradiţia romano-germanică a dreptului pozitiv. Unităţile federative ale Braziliei nu se bucură de aceeaşi autonomie ca cele ale Statelor Unite, prerogativele de autoguvernare ale statelor federative sunt extrem de limitate prin puterea lor redusă privind legiferarea.
Sistemul politic brazilian este bazat pe principiul separaţiei puterilor în stat (al lui Montesquieu), puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească fiind independente şi având aceeaşi importanţă.

Puterea executivă este exercitată de Preşedintele Republicii, care cumulează funcţia şefului statului cu cea a şefului guvernului. Este ales pentru patru ani şi poate fi consecutiv reales pentru un al doilea mandat.

Brazilia este singura ţară americană în care limba oficială este portugheza, acesta fiind rezultatul colonizării portugheze.
Originile exacte ale termenului „Brazilia” nu pot fi determinate cu precizie. Filologul Adelino José da Silva Azevedo a emis ipoteza că acest cuvânt îşi are originile în limbile celtice, într-o legendă despre o „ţară a deliciilor” văzută printre nori, dar de asemenea a observat că se mai poate căuta provenienţa termenului chiar în limba fenicienilor antici.

Populaţia Braziliei este alcătuită din mai multe grupuri etnice şi rasiale, 49,9% din populaţie fiind albă, 43,2% mulatră, iar restul neagră, asiatică sau amerindiană. Se vorbesc circa 180 de limbi diferite, cea mai răspândită fiind portugheza.
Varianta braziliană a portughezei se deosebeşte de alte variante, mai ales de cea vorbită în Portugalia. Ca o consecinţă a diferenţelor geopolitice şi culturale dintre Brazilia şi Portugalia şi a normelor lingvistice diferite care s-au dezvoltat independent de-a lungul anilor în cele două ţări , portugheza braziliană şi portugheza europeană nu au evoluat într-o formă uniformă.
În Brazilia se vorbesc şi limbile minorităţilor, atât a celor indigene, cât şi a celor aparţinătoare imigranţilor.
(Sursa – aici)

Din istoria relaţiilor româno-braziliene:

Marele economist român Mihail Manoilescu a avut un rol important în procesul de industrializare în Sao Paulo, în anii '30. Ideile susţinute de autor au stat la baza dezvoltării zonei Sao Paulo.

Despre Sao Paulo: unii consideră că forma oraşului, amintind de cea a unei păsări în zbor, este o trimitere la pasărea ibis.

(Sursa - aici)

vineri, 29 mai 2009

“Financial Times” despre rivalităţile economice din Republica Moldova

Publicaţia britanică „The Financial Times” publică un articol intitulat „Guvernanţii moldoveni intensifică presiunea asupra businessului”. Autorul descrie felul în care puterea de la Chişinău îşi face loc în domeniul afacerilor, utilizând Justiţia.
„Pentru Gabriel Stati, criza
(politică – n.r.) nu s-a sfârşit. Fiul de 33 de ani al unuia dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Moldova stă în puşcărie de câteva săptămâni, după ce a fost arestat sub învinuirea că ar fi organizat protestele din 7 aprilie”.
Anatol Stati
(foto), tatăl lui Gabriel, pretinde că feciorul său a fost arestat într-o campanie desfăşurată de preşedintele Vladimir Voronin şi care are “drept scop preluarea activelor familiei Stati, prin metode criminale”.
Arestarea lui Gabriel Stati, renumit pentru predilecţiile sale pentru maşini şi restaurante scumpe, dă în vileag luptele economice care, în Republica Moldova, sunt strâns legate de politică.
Majoritatea locuitorilor din cea mai săracă ţară a Europei trăiesc din agricultură şi lucru peste hotare. Dar există o mână de antreprenori care au făcut averi mari din monopoluri locale, afaceri cu imobile sau din comerţul cu regiunea transnistreană.
Afacerea principală a lui Anatol Stati este “Ascom”, o companie de extragere a petrolulului care activează în Asia Centrală, Irak şi Sudan. El şi-a retras afacerea din Moldova cu un an în urmă, dând vina pe mediul politic. Apoi, s-a stabilit cu traiul în România.
Gabriel Stati a respins chemările tatălui său de a pleca peste hotare, scrie “Financial Times”. Gabriel îşi trăia viaţa din plin în Chişinău, atrăgând atenţia presei de scandal.
Publicaţia britanică îl citează pe un asociat al lui Anatol Stati cu următoarea afirmaţie: „L-am întrebat pe tatăl, un businessman serios, de ce îi permite fiului să se comporte ca un playboy şi mi-a răspuns: Nu pot să-l controlez. E tânăr şi prost”.
După Info-Prim Neo
Varianta originală a ştirii aici.


Poze de la Palatul Republicii, unde au loc şedinţele plenare ale Parlamentului:


Foto: Mircea Zatuşevschi

Lupta dintre doi lupi

Un bătrân indian Cherokee stătea împreună cu nepotul său şi-l învăţa: "În viaţa fiecărui om de pe pământul ăsta se dă o luptă formidabilă - o luptă între doi lupi. Unul rău: el întruchipează frica, mânia, invidia, lăcomia, autocompătimirea, aroganţa, viclenia, resentimentele.
Celălalt e unul bun: el aduce bucuria, liniştea, smerenia, încrederea, dărnicia, adevărul, blândeţea şi mila."
Copilul priveşte întrebător spre bunicul lui: "Şi care dintre ei va învinge?" Batranul îl priveşte în ochi. "Cel pe care îl vei hrăni!"
(Nu mai ştiu de unde am luat istorioara, am găsit-o în arhiva mea)



În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluţionar.George Orwell "O mie nouă sute optzeci şi patru (1984)", publicată în 1949
Cunoaşterea înseamnă putere.
Francis Bacon "Meditaţii sacre", 1597
Cei care au privilegiul de a şti, au datoria de a acţiona.Albert Einstein

Cei care sunt dispuşi să renunţe la libertatea esenţială pentru a obţine puţină siguranţă temporară, nu merită nici libertate, nici siguranţă.Benjamin Franklin "Analiză istorică a Pennsylvaniei", 1759

Articol mai vechi: Sunt lupi între lupi. Lupul nostru este un învingător

joi, 28 mai 2009

Comuniştii încalcă legea cu cinism: alegerea preşedintelui a fost „întreruptă”

Comuniştii au amânat alegerea preşedintelui RM pe motivul ... Ispasului

Comuniştii „au întrerupt” şedinţa Parlamentului pentru care era prevăzută o a doua tentativă de alegere a viitorului preşedinte al Republicii Moldova. Ei au decis unanim (60 de voturi) ca şedinţa de joi, 28 mai, „să fie continuată” la 3 iunie.

Presupuneam că deputaţii comunişti vor face tot posibilul pentru a întârzia momentul dizolvării Legislativului, dar ceea ce au făcut astăzi contravine Regulamentului Parlamentului. Încălcarea Regulamentului a fost accentuată de la microfoanele din sală de către deputaţii Vlad Filat (liderul PLDM) şi Leonid Bujor (AMN).

Nu s-a mai pomenit în istoria Parlamentului de la Chişinău ca şedinţa să fie întreruptă pentru a o continua peste o zi sau chiar peste o săptămână. Comuniştii din actuala legislatură au recurs, însă, de două ori la o asemenea practică neregulamentară: la 5 mai, în şedinţa de constituire a Parlamentului, şi la 28 mai.

Maria Postoico, liderul grupului parlamentar al comuniştilor a fost astăzi „purtătoarea de cuvânt” a lui Voronin. Ea a ieşit la microfon cu propunerea de „întrerupere” a şedinţei.
„Astăzi e Ispasul şi nu e cazul să discutăm probleme majore pentru ţară”, a explicat comunista. „Propun să anunţăm o pauză şi să transferăm şedinţa Parlamentului pentru 3 iunie”, a formulat ea.

Deputaţii PL, PLDM şi AMN comentează că trucul de astăzi al comuniştilor reconfirmă faptul că Voronin nu a reuşit să rupă nici un vot din tabăra Opoziţiei (41 de mandate).
Liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat pentru jurnalişti: „Sunt fericit. Cei 41 de deputaţi au demonstrat că sunt uniţi. Comunişti au mai fost şi la noi la partid cu propuneri copilăreşti de a salva Republica Moldova”.
De la şedinţa de astăzi a lipsit din nou deputatul AMN Veaceslav Platon.

Vladimir Voronin (citat de Unimedia): „Nu ne schimbăm candidatura pentru funcţia de şef al statului. Mai bună candidatură ca Zinaida Greceanîi nu are nimeni. Opoziţia vrea să facă totul cu mâinile noastre, ca să-i împingem către alegeri anticipate. Peste patru ani vor fi şi alegeri anticipate şi repetate.”

Comuniştii par disperaţi. La 3 iunie, deja, ei ar putea aplica scenariul despre care scriam ieri:
Ce mai pot face comuniştii? Să tragă de timp!

Hristos S-a Înălţat!

Foto: "Timpul". Liderii Opoziţiei - Filat, Urechean, Ghimpu

miercuri, 27 mai 2009

Înălţarea Domnului şi cinstirea Eroilor şi Martirilor Neamului


Dumnezeu S-a întrupat pentru a-l ridica pe om la Dumnezeire

Joi, 28 mai, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Domnului – este una dintre cele 12 mari sărbători împărăteşti.

Pentru români, cea de-a 40-a zi de la Paşti mai are o semnificaţie: este ziua în care îi cinstim pe Eroii şi Martirii Neamului.

Joi, când ne vom întâlni, ne vom spune “Hristos S-a Înălţat!” şi vom răspunde “Adevărat S-a Înălţat!”.
În Republica Moldova, creştinii se salută astfel timp de 10 zile.

Înălţarea Domnului (Ispasul) marchează încheierea sărbătorilor pascale. Ne amintim în această zi de încheierea activităţii pământeşti a Mântuitorului, de momentul în care, în prezenţa apostolilor Săi, Iisus Hristos s-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor (Eleon).
Domnul s-a înălţat la ceruri ţinând mâinile întinse peste apostoli ca o ultimă binecuvântare, iar un nor ce a venit l-a ascuns de ochii lor. El le-a spus apostolilor: “Iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor". (Matei 28,20).

Dumnezeu-Cuvântul a părăsit pământul în glorie, aşa cum se va întoarce.

Naşterea şi Înălţarea sunt cele două punţi care leagă creaţia de Creator, pământul cu cerul, care împacă pe credincios cu Dumnezeu. Cele două evenimente alcătuiesc axa creştinismului şi calea de lumină pe care trebuie să o urmăm şi prin care să mărturisim pe Hristos, ca Domnul şi Stăpânul lumii.

Înălţarea Domnului este marcată în fiecare an la 40 de zile de la Învierea Domnului (Paşti).
În această zi, bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din România şi din străinătate îi vor pomeni şi pe eroii români căzuţi pe câmpurile de luptă.


Arhimandrit Arsenie Papacioc: „Eroii noştri au biruit, toţi!”

Aveam o ţară scumpă şi mândră,
Aveam şi iarăşi vom avea;
Duşmanul care astăzi râde,
Va tremura privind la ea.


Şoim Român - Omagiu Eroilor Români antisovietici

Lucrătorii Cuvântului

Boris Vieru

La Judecata de Apoi eu cred că Dumnezeu ne va asimila pe noi, lucrătorii Cuvântului, la categoria preoţilor şi a duhovnicilor – atât este de mare şi, îndrăznesc să spun, de grozavă răspunderea noastră, a celora care trudim în inima limbii române, fie că scriem la ziar, că facem literatură, că vorbim de la televizor sau de la radio.

De ce cred aşa? Pentru că vom sta în faţa lui Dumnezeu şi vom răspunde. Pentru orice cuvânt scris şi vorbit. Iar pe din părţi, privelişte mare – miliarde de îngeri şi miliarde de oameni vor sta privindu-ne. Vă imaginaţi de câtă cutremurare va fi cuprinsă fiinţa noastră atunci? Câtă înălţare şi câtă cinste putem avea, dar şi ce abis de ruşine s-ar putea deschide în faţa noastră – după cum am trăit Cuvântul aici, în vremelnicia durerilor noastre...

În primul rând, vom fi întrebaţi - a fost plin cuvântul nostru şi cu rost sau a fost deşert?
A fost cuvântul nostru viu, adică a binecuvântat şi a ajutat viaţa să crească sau a fost cuvântul nostru rău, a blestemat şi a înjurat, a calomniat şi a asasinat pe aproapele nostru, omorând viaţa din jur, stingând lumina şi îngropând adevărul?
A fost cuvântul nostru adevăr sau a fost cuvântul nostru minciună?
Cuvântul nostru a fost de trădare şi de laşitate, sau a fost de credinţă neclintită şi de tărie jertfelnică?

A fost cuvântul nostru dragoste şi nădejde sau a fost ură şi întuneric?
A zidit cuvântul nostru pe cel de lângă noi, sau l-a dărâmat?
Am adus unire între fraţii noştri sau am semănat dezbinare şi înstrăinare?
Milă şi îndurare şi ajutor şi sprijin am fost când strigătul de durere răsuna lângă noi, sau erau graiurile noastre împietrite de surzenia şi învârtoşarea inimii?
L-am îndrumat pe drumul cel bun pe fratele nostru, sau l-am rătăcit?
În sfârşit, l-am zidit lăuntric cu cuvântul cel viu al adevărului sau l-am smintit pe cel de aproape şi, îndrăznesc să zic, pe omul de pretutindeni? Căci mare este puterea de răspândire a cuvântului nostru şi seminţele lui pot ajunge în cele mai îndepărtate locuri.


Cuvântul este chipul lui Dumnezeu în om, unul din chipuri. Graiuri sfinte a sădit Dumnezeu în noi, pentru că, aşa cum prin Cuvânt a zidit El lumea, tot aşa a binevoit să ne facă pe noi nişte dumnezei mai mici, stăpâni ai Împărăţiei Sale, dar şi preoţi ai ei, adică ai Naturii celei sacre. Căci dacă Dumnezeu le-a creat pe toate prin cuvânt, pe Adam l-a chemat să le pună nume potrivite, după harul Cuvântului care lucra în el înainte de cădere. Şi tot chipul cuvântului din el lucra rugăciunea şi lauda ce-o înălţa Ziditorului său în Rai.


Acum înţelegeţi cât este de uriaşă răspunderea, nu zic a omului, căci şi aceasta este, dar a lucrătorului Cuvântului, care are o chemare mai specială, căruia
i s-a dat un har şi o altfel de aşezare a puterilor sufleteşti? Acum înţelegeţi de ce am zis că noi, scriitorii şi vorbitorii de cuvinte, vom fi asimilaţi la Judecată, ca
răspundere, preoţilor şi duhovnicilor?
Dar omul, în mare cinste fiind la Dumnezeu, n-a priceput, ci s-a asemănat dobitoacelor – aşa s-a spus despre căderea primului om şi aşa s-a început Istoria noastră.
Şi nu pricepe omul, din nefericire, nici până astăzi. Pentru că dacă ar pricepe, nu ar mai face ziare-înjurătură, cărţi-asasine, televiziuni-minciună...

Iurie Roşca: “Republica Moldova nu este un teritoriu locuit de victime ale Istoriei”


AGERPRES: Liderul Partidului Popular Creştin-Democrat (PPCD), Iurie Roşca, fost vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău, a făcut miercuri, 27 mai, apel la autorităţile României să semneze Tratatul politic de bază cu Republica Moldova şi Acordul de frontieră, ca un gest de confirmare a independenţei acesteia, într-un discurs susţinut în cadrul Forumului Rusia-Europa.

“Republica Moldova nu este un teritoriu populat cu victime ale Istoriei”, a afirmat Iurie Roşca, lider politic moldovean, care până la coalizarea formaţiunii sale politice, în 2005, cu Partidul Comunist al preşedintelui Vladimir Voronin, a pledat pentru reunificarea Basarabiei cu România.

În prezent, el consideră că “a venit timpul să se facă diferenţierea între regretele noastre pentru tragedii istorice şi diviziuni teritoriale printr-o abordare matură şi responsabilă a noilor realităţi geopolitice”.
“Trebuie să se înţeleagă că intenţia de a extinde teritoriul românesc prin reunificarea cu fostele teritorii româneşti din Est este o iluzie periculoasă. Dacă suntem politicieni maturi şi responsabili, trebuie să facem diferenţa între ceea ce vrem şi ceea ce putem. Nu putem continua pe acelaşi drum, cultivându-ne frustrările psihologice provocate de evenimentele din trecut”, a avertizat liderul PPCD, într-un discurs susţinut în limba engleză.

“Cazul teritoriilor din est ale României a fost închis după cel de-al doilea război mondial', a adăugat el, subliniind că România trebuie să pună capăt problemei teritoriale pentru a avea relaţii bune atât cu Republica Moldova, cât şi cu Ucraina”.

Societatea moldovenească este astăzi profund divizată, iar cauzele îşi au originea în istorie”, afirmă Iurie Roşca, explicând că în timp ce o parte substanţială a generaţiei în vârstă şi a populaţie vorbitoare de limbă rusă este orientată spre trecutul sovietic şi cultivă orientarea prorusă, cealaltă parte a populaţiei este orientată spre trecutul românesc şi are o puternică opţiune proromânească.

“Astfel, societatea este divizată şi la fel este şi spectrul său politic. Fiecare iniţiativă sau acţiune care încearcă să intensifice sprijinul în abordarea uneia sau alteia dintre tendinţe contribuie la o reacţie puternică a celeilalte părţi. Problema este: cum să echilibrăm aceste orientări care generează o instabilitate politică permanentă ? Cum să propunem un model de dezvoltare pozitivă şi tolerantă pentru Republica Moldova ?”, a întrebat el retoric.

Fiind “convins că toţi politicienii serioşi din România vor să ajute Moldova”, el i-a invitat pe toţi - şi în special pe cei cu funcţii înalte în administraţia statului - să accelereze procesul semnării Tratatului de bază şi Acordului de frontieră cu Republica Moldova.
“Toate speculaţiile despre inutilitatea acestor documente stimulează direct suspiciunile că România îşi menţine intenţia de a-şi revizui atitudinea faţă de independenţa Republicii Moldova. Absenţa acestor documente constituie cel mai bun pretext pentru separatişti să-şi decline loialitatea faţă de Republica Moldova din cauza aşa-zisei iminente reunificări cu România”, a subliniat Iurie Roşca, opinând că “retorica excesivă despre pactul Ribbentrop-Molotov în discuţiile politice şi nu în forumurile academice este contraproductivă şi stimulează destabilizarea”.

Liderul PPCD consideră că atunci “când cineva vrea să-şi ajute fratele, îl întreabă cum s-o facă”. “Dacă cineva insistă să acorde ajutor în funcţie de ceea ce crede el că celălalt are nevoie, riscă să provoace un abuz direct, provenit din neînţelegere,” susţine el.

Referindu-se la evenimentele din 7 aprilie, când manifestaţia de protest împotriva alegerilor considerate falsificate a generat confruntări între poliţie şi manifestanţi, Iurie Roşca a subliniat că din nefericire “criza politică internă s-a reflectat în relaţiile bilaterale cu România”. “Ambii preşedinţi, Vladimir Voronin şi Traian Băsescu, au dezvoltat o retorică incendiară unul împotriva celuilalt”, a spus liderul PPCD.

În final, Iurie Roşca i-a invitat pe politicienii români să studieze experienţa Poloniei, care a fost afectată de expansiunea sovietică şi de acelaşi pact Ribbentrop-Molotov. În consecinţă, Polonia a pierdut o parte importantă din teritoriul său naţional în favoarea ţărilor vecine. Totuşi, după colapsul imperiului sovietic, această tragică experienţă istorică nu a blocat comunicarea pozitivă şi excelenta cooperare între - bunăoară - Polonia şi Ucraina. Liderul PPCD şi-a exprimat încrederea că toată lumea are de învăţat din similitudinile acestor cazuri.
(autor: Lilia Traci) (Bucureşti, 27 mai / 2009-05-27 16:28:19/ )
Sursa: Agerpres
Primul caz de gripă porcină suspicionat în România
Ministerul Sănătăţii a confirmat, miercuri, 27 mai, primul caz suspicionat de gripă porcină în România. Este vorba despre o tânără studentă, rezidentă în SUA, care s-a întors pe 23 mai în Bucureşti. Ea a fost internată la Institutul de Boli Infecţioase ''Matei Balş''. Continuarea...

Ce mai pot face comuniştii? Să tragă de timp!

În Parlament, la 28 mai: noi alegeri pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova

Cum pot trage comuniştii de timp? Şi-ar putea retrage candidatura Andrei Neguţa, contracandidatul Zinaidei Greceanîi. Sau Greceanîi s-ar putea retrage din cursă. Se pot retrage ambii, chiar.


Într-un asemenea caz, alegerile nu vor avea loc. Legislaţia stabileşte că la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova trebuie să participe cel puţin doi candidaţi.

“Candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate

să-şi retragă candidatura în orice moment până la declararea începutului votării” – acest lucru îl prevede Art. 5. alineat 5 din Legea Republicii Moldova cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova
Nr.1234-XIV din 22.09.2000Monitorul Oficial al R.Moldova nr.139–140/996 din 02.11.2000.

Dacă la 28 mai unul dintre candidaţi sau ambii se vor retrage şi alegerile nu vor avea loc, va urma o nouă înscriere a candidaţilor pentru alegeri noi – o tragere de timp.

Joi, 28 mai, deputaţii comunişti vor face o nouă încercare de a-l alege pe viitorul preşedinte al Republicii Moldova. La înalta funcţie în stat candidează doi comunişti: Zinaida Greceanîi (ex-prim-ministru) şi Andrei Neguţa (ambasadorul RM în Federaţia Rusă şi, prin cumul, în Kazahstan şi Armenia).
La 20 mai, Parlamentul nu a reuşit să-l aleagă pe noul preşedinte. Zinaida Greceanîi a acumulat 60 de voturi (câte mandate au comuniştii în Parlament), dar nu i-a ajuns un vot pentru a fi desemnată şef al statului.
Pentru contracandidatul ei, înaintat tot de comunişti, neurochirurgul Stanislav Groppa, nu a votat nici un deputat.

Candidatura Zinaidei Greceanîi a fost avansată repetat de către comunişti.
La 20 mai, Opoziţia nu a participat la votare şi a dat asigurări că nu va participa nici la alegerile noi din 28 mai.
Dacă alegerile se vor desfăşura, totuşi, iar şeful statului nu va fi ales, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate.
Acest lucru îl doreşte Opoziţia şi alegătorii săi.

Mandatul de preşedinte al RM câştigat de Vladimir Voronin la 4 aprilie 2005 expiră la 7 iunie 2009. Actualmente, Voronin cumulează două funcţii supreme în stat – este preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova şi preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. La 12 mai 2009, după două mandate consecutive de preşedinte al RM, Voronin a fost ales de comunişti preşedinte al Parlamentului de la Chişinău. Voronin este liderul Partidului Comuniştilor.

E.L.

Citiţi despre şedinţa din 28 mai: Comuniştii încalcă legea cu cinism: alegerea preşedintelui a fost „întreruptă”


Alegerile anticipate ar avantaja clar partidele de Opoziţie, în cazul în care ar fi organizate în toamnă, pentru că efectele crizei ar avea un efect de bumerang asupra Partidului Comuniştilor, a declarat pentru NewsIn directorul Institutului “Viitorul”, de la Chişinău, Igor Munteanu (foto).
"Dacă alegerile ar fi fost în două săptămâni, probabil că Partidul Comuniştilor ar fi fost cel favorizat. Dacă alegerile anticipate presupun organizarea lor în toamnă - în lunile septembrie-octombrie -, sub nicio formă Partidul Comuniştilor nu va fi favorizat, pentru că ar trebui să se schimbe arhitectura instituţiilor care protejează cetăţenii. Pentru acest lucru este nevoie de schimbarea arhitecturii spaţiului public – a valorii presei, justiţiei, statutului opoziţiei - şi de monitorizare intensă, la sânge, din partea UE. În plus, efectele crizei vor afecta greutatea afirmaţiilor anterioare ale Partidului Comuniştilor de asigurare a stabilităţii şi prosperităţii pentru cetăţeni şi a faptului că Republica Moldova este ferită de efectele crizei globale. Din tot ce au spus a rămas fum şi scrum", constată Igor Munteanu, citat de NewsIn.

Această ştire în întregime – pe Unimedia.

marți, 26 mai 2009

O ciudăţenie a „Vocii Basarabiei”



În 2008, când îşi avea sediul la parterul unui bloc de locuit din cartierul Poşta Veche, postul de radio „Vocea Basarabiei” a exclus din grila sa de emisie rubrica „Horoscop”.
Explicaţia conducerii postului pentru echipa redacţională şi ascultători a fost următoarea: „Vocea Basarabiei” îşi începe şi îşi încheie ziua de emisie cu „Tatăl Nostru” şi alte rugăciuni, iar în fiecare zi de duminică şi la marile sărbători creştine transmite în direct Liturghia oficiată la Catedrala „Sfânta Teodora de la Sihla şi Sfântul Mucenic Teodor Tiron”. Să difuzezi în paralel horoscopul – s-a argumentat - ar însemna să mergi pe două cărări concomitent, să promovezi două lucruri care se bat cap în cap.

De la sfârşitul lunii septembrie 2008, „Vocea Basarabiei” îşi are sediul chiar în curtea bisericii menţionate - strada Puşkin, centrul Chişinăului.
Acum, când se află zid în zid cu biserica şi continuă să transmită Sfânta Liturghie, „Vocea Basarabiei” a reintrodus în grilă „horoscopul”...
Nu mai este valabilă explicaţia dată de administraţia postului în 2008? Ce s-o fi întâmplat cu politica editorială a "Vocii Basarabiei"?
Catedrala „Sfânta Teodora de la Sihla şi Sfântul Mucenic Teodor Tiron” face parte din Mitropolia Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Ortodoxe Române.
Părerea mea despre predicţiile astrale: Oamenii slabi se conduc de ele, iar cei puternici îşi creează viaţa pe care şi-o doresc.
Apropo, în redacţii, dacă dispare conexiunea Internet sau jurnaliştii nu reuşesc să scoată în timp util textul la printer, este difuzat sau publicat un horoscop luat la întâmplare din maldărul de foi sau din arhiva redacţiei. Să ştiţi acest lucru.
Au fost cazuri de-a dreptul amuzante. Prin 2001, ediţia de Chişinău a „Jurnalului Naţional” a publicat vreo 3 sau chiar 4 zile la rând unul şi acelaşi text la rubrica „Horoscop”.
Secretarul de redacţie nu-şi făcuse treaba. :)
E.L.

Link spre site-ul "Vocii Basarabiei" - aici.
În poze: Valeriu Saharneanu, co-proprietar al „Vocii Basarabiei”, preşedinte al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova şi Veaceslav Ţîbuleac, co-proprietar, director al postului de radio

Partidul Liberal: UE ar trebui să preia controlul asupra organizării alegerilor anticipate

Mihai Ghimpu: Soluţia cea mai bună este ca alegerile parlamentare anticipate să se desfăşoare sub controlul strict al UE În poză: Corina Fusu, Mihai Ghimpu, Anatol Şalaru

Partidul Liberal (PL) susţine că Uniunea Europeană (UE) ar trebui să preia controlul asupra organizării eventualelor alegeri anticipate.
Mihai Ghimpu, preşedintele formaţiunii, a declarat marţi, 26 mai, la o conferinţă de presă că acest control al UE ar consta inclusiv în alocarea de bani, asigurarea unei radiodifuziuni publice imparţiale şi întocmirea corectă a listelor de alegători.
Mihai Ghimpu susţine că UE ar putea aloca bani pentru anticipate, în condiţiile în care a alocat şi la alegerile din 5 aprilie, indirect, prin intermediul diferitelor proiecte de sporire a transparenţei în procesul de realizare a alegerilor, în jur de 3 mln de euro. UE ar trebui să dea Republicii Moldova bani inclusiv pentru faptul că până acum guvernarea comunistă nu a ţinut cont de recomandările date de organismele europene vizavi de procesul electoral, a declarat preşedintele PL. Conducerea formaţiunii spune că va înainta Uniunii Europene o propunere în acest sens.
Liderul liberal susţine că argumentul financiar invocat de PCRM, potrivit căruia anticipatele ar fi prea scumpe, mai ales în condiţii de criză, este fals. Doar pentru reconstrucţia celor două clădiri de stat distruse la 7 aprilie se va cheltui de 20 de ori mai mult, deşi am putea foarte bine să ne lipsim de ele în această perioadă de criză, a afirmat preşedintele PL.
Mihai Ghimpu a reiterat că niciunul dintre deputaţii PL nu va participa joi, 28 mai, la alegerea preşedintelui. Negocierile cu partidul de guvernământ sunt posibile numai după cea de-a doua tentativă de alegere a şefului statului, „pentru a asigura desfăşurarea unor alegeri parlamentare anticipate libere şi corecte”. Cadrul democratic al eventualelor alegeri anticipate va fi asigurat dacă vor “fi eliminate toate interdicţiile din Codul Electoral, vor fi aplicate recomandările Comisiei de la Veneţia – asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor aflaţi peste hotare, excluderea interdicţiei de formare a blocurilor electorale şi micşorarea pragului electoral”. “Bineînţeles, aşa cum a cerut PL în declaraţia sa rostită de la tribuna Parlamentului – este necesară de asemenea aplicarea integrală a Rezoluţiei Parlamentului European referitoare la Republica Moldova”.
De asemenea, PL declară că va recunoaşte orice putere, cu o singură condiţie: ca aceasta să fie instaurată legal, prin alegeri democratice şi transparente.
În altă ordine de idei, Mihai Ghimpu a exclus o eventuală înfrângere a liberalilor la alegerile anticipate. „Cei care au votat pentru PL la parlamentare, cu siguranţă nu şi-au schimbat opţiunea de vot”, a declarat acesta. Mihai Ghimpu a mai spus că cele trei formaţiuni de opoziţie vor avea un mecanism de control eficient la alegerile anticipate, inclusiv în fiecare comisie electorală opoziţia va avea câte trei reprezentanţi care vor monitoriza procesul.
Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu a ţinut să menţioneze că, în calitatea sa de lider de partid, nu-şi obligă colegii să voteze ori nu preşedintele Republicii Moldova, pentru că aceştia sunt destul de conştienţi şi maturi din punct de vedere politic. Astfel, Ghimpu a reacţionat la acuzele tot mai frecvente din partea comuniştilor care au declarat în repetate rânduri că el ar face uz de influenţă asupra colegilor de partid.
Mihai Ghimpu a învinuit PCRM-ul de provocarea alegerilor anticipate, fiindcă nu a luat în considerare reomandările Comisiei de la Veneţia, care a cerut ca guvernarea să respecte dreptul la vot al persoanelor aflate peste hotare, excluderea interdicţiei de formare a blocurilor electorale şi anularea pragului electoral de 6%.
Vicepreşedintele PL Corina Fusu a declarat: „Comuniştii sunt incapabili de dialog. Dacă ar fi altfel, ar fi permis accesul Opoziţiei la mass-media publică, organizând zilnic emisiuni de dezbateri”. În aceeaşi ordine de idei, vicepreşedintele PL Anatol Şalaru a dat citire răspunsului oficial al conducerii Companiei Teleradio Moldova adresat PL, în care acestuia i se refuză dreptul la replică la televiziunea publică. „Iată o mostră de „dialog” comunist”, a declarat Anatol Şalaru, în contextul în care PCRM a lansat recent către partidele parlamentare de opoziţie o invitaţie formală la dialog.


(După Jurnal de Chişinău, Unimedia)
Sursa: Partidul Liberal (www.pl.md)

NATO cere Rusiei să-şi retragă trupele de pe Nistru

Viorel Patrichi

Conform unui raport elaborat de Adunarea Parlamentară a Alianţei Nord Atlantice, Moscova este principalul factor responsabil pentru deteriorarea situaţiei din R. Moldova. Rusia nu este credibilă ca forţă de pace în zonă.

„NATO nu are un rol direct în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Cu toate acestea, are un interes direct în anumite aspecte ale conflictului, cu referire la aplicarea Tratatului Forţelor Convenţionale în Europa (CFE) şi la angajamentele asumate în cadrul summitului OSCE de la Istanbul“, se arată în raportul citat.

Abandonarea românilor este un pericol

Rusia trebuie să-şi retragă echipamentele militare şi trupele de pe teritoriul R. Moldova, subliniază documentul. Din acest motiv, nici aderarea acestui stat la NATO nu poate deveni un obiectiv realist.

„R. Moldova a dezvoltat parteneriate atât cu NATO, cât şi cu Uniunea Europeană. Cu toate acestea, integrarea în NATO este mai controversată, decât integrarea europeană. Drept rezultat, Uniunea Europeană are o mai mare influenţă asupra cursului reformelor în R. Moldova. UE joaca un rol mai activ şi mai direct în stimularea procesului de soluţionare a conflictului transnistrean“, arată raportul Adunării Parlamentare NATO.

Este aici şi o formă de derobare din partea Alianţei faţă de nodul gordian de pe Nistru. Până acum, NATO a tratat cu stângăcie prezenţa trupelor ruseşti din Transnistria, aflate la o distanţă de o sută de kilometri de frontiera României, deci şi faţă de graniţa UE şi NATO. Alianţa nu poate abandona cursul reformelor din R. Moldova doar pe seama acţiunilor UE, care sunt blocate frecvent de regimul comunist de la Chişinău.

„Un element important în această privinţă îl reprezintă statutul de neutralitate a ţării, stipulat în Constituţie“, se justifică birocratic reprezentanţii NATO. Dar tocmai aici este contradicţia în termeni: neutralitate faţă de NATO, dependenţă de facto faţă de Rusia.
R. Moldova este singurul stat european pe al cărui teritoriu staţionează trupe străine, fără acordul autorităţilor de la Chişinău, indiferent de orientarea lor politică. NATO este încă absent în R. Moldova, aşa cum nu face mare lucru nici în România când este vorba de riscurile de la frontierele de est. R. Moldova participă la programul Parteneriatului pentru Pace din 1994, iar în mai 2006 a finalizat prima etapă a Planului de Acţiune pentru Parteneriat Individual.
Alianţa a subliniat de mai multe ori că nu va susţine soluţionarea conflictului transnistrean fără respectarea angajamentelor de la Istanbul din 1999, acord semnat chiar de Vladimir Putin.
Cu Uniunea Europeană, Chişinăul a dezvoltat Politica Europeană de Vecinătate şi Parteneriatul Estic, adoptat de curând. Pentru regimurile de tip Voronin, un asemenea parteneriat este doar o sursă de fonduri, în timp ce încalcă legi europene elementare.
Raportul scoate în evidenta (voluntar?) efectele birocraţiei de la Bruxelles pentru un regim dictatorial. „Pe termen mediu şi lung, câteva provocări vor afecta probabil relaţia R. Moldova cu Uniunea Europeană. Este vorba în primul rând de eventuala aderare. Chişinaul a anunţat în mai multe rânduri că R. Moldova doreşte să beneficieze de acelaşi statut ca ţările din vestul Balcanilor. Cu toate acestea, nici Politica UE de Vecinătate, nici Parteneriatul Estic nu oferă în mod clar perspectivele aderării. După aderarea României la UE, o altă problemă se referă la liberalizarea vizelor şi la libertatea de mişcare, existând preocupări că extinderea UE a ridicat noi bariere între România şi R. Moldova. Legea generoasă de obţinere a cetăţeniei române a fost un răspuns la aceste temeri. Cu toate acestea, în contextul tensiunilor actuale între România şi R. Moldova, astfel de politici pot fi foarte sensibile“, se explică în raportul Adunării Parlamentare a NATO.
Realizatorii acestui document nu percep că abandonarea românilor din R. Moldova în sfera de influenţă a Rusiei (şi de ce nu? – ulterior - a Ucrainei) constituie un mare pericol nu doar pentru conservarea spiritualităţii conaţionalilor noştri, dar şi pentru pacea din regiune.

Citeşte continuarea acestui articol semnat de Viorel Patrichi în “Gardianul”:
Voronin a intrat în panică: vrea negocieri

Băsescu: UE să accepte Rusia aşa cum este

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, marţi, 26 mai 2009, la Palatul Parlamentului, Bucureşti, la sesiunea de deschidere a Forumului Economic Uniunea Europeană – Rusia.


Discursul - aici. Mai multe poze de la eveniment - aici.






MEDIAFAX: Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi dimineaţa, 26 mai, în discursul de la deschiderea Forumului Economic UE - Rusia, că Uniunea Europeană trebuie să accepte Rusia "aşa cum este", iar în ce îi priveşte pe români, ei vor rămâne "buni europeni" şi vor fi "buni vecini".

În context, Băsescu a a caracterizat Rusia drept "cel mai mare, important, solicitant vecin" al UE, dimensiunea "solicitantă" a relaţiei fiind dată şi de "paralelismul proiectelor energetice".

"Rusia este cel mai mare şi cel mai important vecin al UE, dar şi cel mai solicitant, lista divergenţelor fiind destul de lungă. Rusia este al treilea mare partener comercial al UE, principala componentă a schimburilor fiind exporturile ruseşti de gaz şi petrol", a declarat Băsescu.

El a mai spus că, în prezent, cooperarea bilaterală este structurată în patru mari capitole, respectiv problemele economice şi de mediu, securitate internaţională, cercetare-educaţie şi afaceri interne şi justiţie, în timp ce cooperarea internaţională dintre UE şi Rusia acoperă două paliere, primul conţinând problemele de importanţă globală, precum Iran, procesul de pace din Orientul Mijlociu, neproliferare nucleară, schimbările climatice, terorismul sau traficul de droguri.

"Marile probleme ale cooperării cu Rusia se regăsesc în al doilea palier, cel al vecinătăţii comune a Europei de Est şi a Mării Negre. Aici întâlnim chestiunile ireconciliabile, precum recunoaşterea unilaterală de Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Tot aici avem şi paralelismul proiectelor energeticeşi reticenţele Moscovei cu privire la sinergia Mării Negre şi, mai nou, cu privire la parteneriatul estic", a arătat Băsescu.

În opinia lui, fidelă vocaţiei sale multilaterale, UE va trebui să se străduiască în continuare, să convingă Rusia la cooperare, să o implice în proiectele comune.

"Va trebui făcut acest lucru pe fondul unei anumite neîncrederi. Atacul masiv militar asupra Georgiei în anul 2008, ca şi criza gazului de la începutul acestui an, au zdruncinat încrederea în intenţiile, ca şi în transparenţa Moscovei”, a mai spus preşedintele.

Preşedintele a precizat că UE trebuie să accepte Rusia aşa cum este ea, cerând în schimb predictibilitate şi o minimă eficienţă economică.

"Împreună trebuie să construim nu sfere de influenţă, ci sfere de încredere. Marea Neagră trebuie să reprezinte un destin care ne uneşte, nu care ne separă. Marea Neagră nu trebuie să fie frontieră între zona democratică şi prosperă a continentului European şi ceilalţi.(…) Ne putem bucura împreună de pace şi dezvoltare economică, atât Europa, cât şi Rusia, dar pentru aceasta mai întâi trebuie să discutăm lucrurile care ne separă, să reconstruim încrederea şi să ne asumăm obligaţiile care ne revin", a mai opinat Băsescu.

Preşedintele României a dat asigurări că românii vor rămâne în continuare buni europeni, îndeplinind atât toate angajamentele asumate la aderarea la Uniune cât şi obligaţiile care ne revin prin prisma politicii comune externe şi de securitate.

"De asemenea, vom fi în continuare buni vecini, insistând asupra garantării independenţei şi intergrităţii tuturor statelor din zonă, şi aici remarc marea problemă a conflictelor îngheţate. Ca o ţară care a cunoscut avantajele opţiunii libere, România nu poate susţine o altă abordare, aceasta fiind singura cale de a oferi prosperitate şi un trai mai bun pentru cât mai mulţi cetăţeni", a mai menţionat Băsescu.

Sursa:
Mediafax



Băsescu: Marea Neagră trebuie să reprezinte un destin care ne uneşte

AGERPRES: Uniunea Europeană şi Rusia trebuie să găsească împreună echilibrul şi viziunea creării unei vecinătăţi stabile, iar Marea Neagră trebuie să reprezinte un destin care ne uneşte şi nu unul care ne separă, a declarat preşedintele Traian Băsescu, marţi, 26 mai, la Forumul Economic Europa-Rusia.

"Marea Neagră trebuie să reprezinte un destin care ne uneşte şi nu unul care ne separă. Marea Neagră nu trebuie să fie frontieră între zona democratică şi prosperă a continentului european şi ceilalţi. Dacă geografic ea face parte din configuraţia Europei, acest lucru trebuie să fie valabil şi din punct de vedere politic şi economic. UE şi Rusia trebuie, împreună, să găsească echilibrul şi viziunea creării unei vecinătăţi stabile şi prospere, pe un mozaic de culturi, tradiţii şi religii, în care fiecare să se simtă apărat şi respectat", a declarat Băsescu.

Şeful statului a adăugat că, în ultimii ani, UE, prin adoptarea Sinergiei Mării Negre, a pus la dispoziţia ţărilor riverane un instrument prin care să stimuleze reformele şi să sprijine cooperarea regională în domenii precum transportul, energia, mediul, lupta împotriva crimei organizate sau societatea informaţională.

Băsescu a subliniat că românii vor rămâne "buni europeni", îndeplinindu-şi atât toate angajamentele asumate la aderarea la Uniune, cât şi pe cele care revin prin prisma politicii comune externe şi de securitate.

"De asemenea, vom fi în continuare buni vecini, insistând asupra garantării independenţei şi integrităţii tuturor statelor din zonă. Şi aici remarc marea problemă a conflictelor îngheţate. Ca o ţară care a cunoscut avantajele opţiunii libere, România nu poate susţine o altă abordare, aceasta fiind singura cale de a oferi prosperitate şi un trai cât mai bun pentru cât mai mulţi cetăţeni", a subliniat şeful statului.

Băsescu a evidenţiat că UE este un spaţiu al păcii şi al prosperităţii, în care, prin efort comun, s-a creat cea mai mare economie a lumii şi cea mai mare zonă a liberei circulaţii.

"Unicitatea UE constă şi în inteligenţa şi generozitatea cu care a întins o mână foştilor adversari. Acum 20 de ani, odată cu prăbuşirea 'cortinei de fier', UE îşi începea lungul său drum spre estul continentului, animată de un ideal, dar fără a avea garanţia că decizia extinderii avea să fie luată sau că această decizie avea să fie una de succes. Un lucru era însă clar - trebuia oferită popoarelor din Europa Centrală şi de Est şansa de a-şi schimba viaţa radical, de a se scutura de trecutul unui sistem opresiv pe care nu l-au vrut şi care nici nu le era specific", a spus preşedintele.

Traian Băsescu a adăugat că România este şi ea parte a "poveştii de succes" care este extinderea UE, devenid dintr-o ţară izolată, atât în Est, cât şi în Vest, o parte a Occidentului.

Şeful statului a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să accepte Rusia aşa cum este ea, cerând în schimb predictibilitate şi o minimă eficienţă economică.

"Rusia este cel mai mare şi cel mai important vecin al Uniunii Europene, dar şi cel mai solicitant, lista divergenţelor fiind destul de lungă. Rusia este al treilea mare partener comercial al Uniunii Europene, principala componentă a schimburilor fiind exporturile ruseşti de gaz şi petrol. Cooperarea bilaterală este structurată în patru mari capitole, acestea conţinând problemele economice şi de mediu, securitatea internaţională, cercetare şi educaţie şi afaceri interne şi justiţie", a declarat preşedintele Traian Băsescu.

El a susţinut că în ce priveşte cooperarea internaţională dintre UE şi Rusia, există două paliere, primul dintre ele conţinând problemele de importanţă globală, precum Iran, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, neproliferarea nucleară, schimbările climatice, terorismul sau traficul de droguri. "Interesele fiind într-o mare măsură comune, cooperarea cu Rusia funcţionează, existând elemente de satisfacţie de ambele părţi", a apreciat Băsescu.

Pe de altă parte, şeful statului a adăugat că "marile probleme ale cooperării cu Rusia" se regăsesc în al doilea palier, care este cel al vecinătăţii comune a Europei de Est şi a Mării Negre.

"Aici întâlnim chestiunile ireconciliabile, precum recunoaşterea unilaterală de către Rusia a independenţei Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Tot aici avem şi paralelismul proiectelor energetice, ca şi reticenţele Moscovei cu privire la Sinergia Mării Negre şi, mai nou, cu privire la Parteneriatul Estic", a menţionat preşedintele.

În acest sens, el a arătat că, "fidelă vocaţiei sale multilaterale", UE va trebui să se străduiască, în continuare, să convingă Rusia la cooperare şi să o implice în proiectele comune.

"Va trebui făcut acest lucru pe fondul unei anumite neîncrederi. Atacul masiv militar asupra Georgiei în anul 2008, ca şi criza gazului de la începutul acestui an au zdruncinat încrederea în intenţiile ca şi în transparenţa Moscovei. UE trebuie să accepte Rusia aşa cum este ea, cerând în schimb predictibilitate şi o minimă eficienţă economică. Criza globală împinge, din ce în ce mai mult, la cooperare între Uniunea Europeană şi Rusia şi probează tot mai mult că UE şi Rusia sunt interdependente. Avem nevoie, însă, aşa cum spuneam, de o mai mare pentru predictibilitate şi de transparenţă, ca momente de construcţie a evoluţiilor viitoare în acest parteneriat la care suntem obligaţi şi unii şi ceilalţi", a declarat Băsescu.

El a mai spus că nu trebuie construite "sfere de influenţă", ci "sfere de încredere", care să ofere fiecărei părţi garanţiile necesare privind securitatea.

"Nu în ultimul rând, împreună putem crea condiţiile necesare pentru continuarea şi sporirea cooperării economice, ambii parteneri având o nevoie stringentă de modernizare şi dezvoltare economică. În definitiv, scopul nostru principal, scop ce ar trebui să fie comun, este acela al creşterii standardului de viaţă al cetăţenilor noştri", a apreciat Traian Băsescu.

Sursa:
Agerpres

luni, 25 mai 2009

Poţi avea un blog în 10 minute. Contează ce faci mai apoi :)


Astăzi, 25 mai, acest blog împlineşte 3 luni. :)
În seara zilei de 25 februarie 2009, mi-a venit ideea să-mi fac un blog pe platforma Blogspot.
Peste 30 de minute, deja aveam un blog cu 4 postări. :) (Arhiva)



Sigur, materialele le aveam scrise în computer.
Toamna trecută, îmi creasem un cont pe Freewebs, dar l-am anulat imediat, după ce am văzut că nu acceptă semne diacritice în titluri.
În spaţiul oferit de Google şi cu ghidul pentru bloggeri al acestei companii, mi-a fost foarte uşor, deşi experienţa mea anterioară în administrarea site-urilor era „zero”.
Cunosc exact cine a fost primul vizitator al blogului – jurnalistul Iulian Fanaru (Chişinău). Iulian se nimerise atunci pe Messenger, iar eu l-am rugat să acceseze blogul, pentru a mă convinge că există cu adevărat în Internet. :)
A doua persoană care a văzut blogul este Nadina, sora mea, care tocmai intrase şi ea pe Messenger.
Mă bucur că am deschis acest blog. Din câteva motive. Unul dintre ele este că am cunoscut în spaţiul virtual bloggeri inteligenţi, cu bun simţ, dar şi cu simţul umorului, cu bloguri foarte utile şi interesante.
Iată pe cine aş vrea să menţionez acum:
Alexandru Cozer (Analize-md)
Sergiu Rîbu (În gând îmi vine un gând)
Sergiu Langa (LaSer Blog).
Pe Lucian Reniţă (Blogul lui Lucian) îl cunosc şi în viaţa reală de mai mulţi ani. :)
Îi citesc cu interes pe bloggerii Paul Sava, Iaşi, România, şi Claus (Blog do Clausewitz), Brazilia.
Luna mai este o lună frumoasă pentru blogul meu: la 1 mai, Blogosfera.md mi-a acordat un premiu de fidelitate, iar la 16 mai (la noi era deja 17), Blog do Clausewitz mi-a acordat premiul simbolic „Prêmio Blog Dorado”. („Blogul de aur”)
Tot luna aceasta, l
-am regăsit pe verişorul Sergiu în Blogosferă.
Sergiu Popovici este filolog de profesie şi actor la Teatrul „V. Alecsandri”, din Bălţi. Blogul lui (SERGE) are genericul La vie est un theatre. Logic!
Aş mai avea de povestit despre experienţa mea de blogger, dar mă opresc aici.
Le mulţumesc colegilor din Blogosferă pentru colaborare.
Vă mulţumesc vouă, vizitatorilor, pentru încrederea pe care mi-o acordaţi revenind pe acest blog.
Vă aştept cu mult drag, în fiecare zi.

P.S.: Cu click, pozele de pe blog se deschid la dimensiunea completă.
Apropo, am găsit 5 trifoi cu 4 foi şi pe toţi în mai-august 2004 -
3 în România, la Iaşi, şi 2 în RM, chiar în grădina părinţilor mei.
Doi trifoiaşi i-am dăruit, iar 3 îi păstrez.
:) Nu ştiu la ce o fi buni, dar îmi place cântecul lui Gheorghe Gheorghiu despre trifoiul cu 4 foi. :)
Trifoiul din poză este de pe Internet.

duminică, 24 mai 2009

“Basarabeanul” Horst Köhler, reales preşedinte al Germaniei


Conservatorul Horst Köhler a fost reales, la 23 mai, preşedinte al Germaniei, cu o majoritate absolută şi din primul tur de scrutin.

El a obţinut un al doilea mandat de cinci ani la conducerea ţării, cu majoritatea absolută a voturilor în Adunarea Federală. Prin urmare, Köhler a obţinut un al doilea şi ultim mandat de cinci ani pentru această funcţie, în esenţă reprezentativă.
(Funcţia de preşedinte are în Germania un rol mai degrabă simbolic.)
La 23 mai, din cei 1.224 de membri ai Adunării Federale, 613 au votat pentru Köehler, candidatul Uniunii Creştin-Democrate /CDU, partidul cancelarului Angela Merkel/ şi al Uniunii Creştin-Sociale /CSU, ramura bavareză a CDU/.
Votul s-a desfăşurat în clădirea Reichstagului, Parlamentul German.
Până a câştiga primul mandate de preşedinte, Horst Köehler a fost director al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Cel mai important moment din cariera sa a fost dizolvarea Bundestagului, în iulie 2005, la cererea predecesorului lui Merkel, Gerhard Schröder.
Anterior, preşedintele Germaniei, Horst Koehler, a uimit opinia publică din Republica Moldova declarând la o întâlnire cu studenţii că este un “moldovean, neamţ basarabean”, după ce a aflat că patru dintre aceştia sunt originari din R. Moldova.
„Strămoşii mei au fost nemţi, care la începutul secolului al XIX-lea, din cauza situaţiei financiare grele, au emigrat iniţial în sudul Rusiei, apoi în Moldova, pe atunci Basarabia. Iar în 1939, când Hitler şi Stalin au împărţit Europa, toţi nemţii care locuiau în est au fost nevoiţi sau să adopte cetăţenia rusă, sau să se întoarcă în patria istorică. Chiar dacă părinţii mei au plecat din Moldova, continuu să simt legătura cu această ţară”, a declarat Horst Köhler.

Surse: Unimedia, NewsIn, Agerpres

Notă: Horst Köhler a fost reales preşedinte cu 50% plus un vot – a acumulat 613 voturi din totalul celor 1.224, câţi membri are Adunarea Federală.

Gardianul
(25.05.2009): Koehler a fost sprijinit de către creştin-democraţii conduşi acum de cancelarul Angela Merkel. Funcţia este doar simbolică, dar acest succes este o victorie şi pentru doamna Merkel, cu doar patru luni înainte de alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 27 septembrie.
De regulă, preşedintele Germaniei este ales de celebrităţi locale şi chiar de sportivi, oameni mai puţin legaţi de mediul politic, dar care formează Adunarea Federală.
Angela Merkel i-a convins pe simpatizanţii din Partidul Democraţii Liberi să voteze alături de UCD.
Se profilează noua coaliţie din Germania fără Partidul Social Democrat.


La începutul blogului