vineri, 15 mai 2009

Candidaţi la preşedinţia RM: marioneta şi figurantul

*Vedeţi nişte precizări de ordin procedural
la sfârşitul materialului!

Legea stabileşte următoarea condiţie obligatorie: la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova trebuie să participe cel puţin doi candidaţi.
După ce Vladimir Voronin a decis că Zinaida Greaceanîi
(foto) îi convine perfect pentru rolul de marionetă, mai trebuia găsit un figurant.

Chiar eram curioasă ce om va accepta această postură umilitoare. Astăzi am aflat: medicul neurochirurg Stanislav Groppa. Corect româneşte, numele său este „Groapă”, dar i l-au stâlcit sovieticii după ce au ocupat Basarabia şi au reperfectat actele de identitate cu litere chirilice. Văd că neurochirurgul a avut şi mai multă imaginaţie decât ruşii: are un dublu „p” în nume.

Având sprijinul a 15 deputaţi comunişti, Stanislav Groppa (foto) şi-a depus aseară dosarul la Comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Timpul exact: 14 mai, ora 23.00, cu o oră până la expirarea termenului - limită. Nu s-a lăsat uşor neurochirurgul! A negociat omul până la miezul nopţii.
Este bazat cetăţeanul Groppa - membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, doctor habilitat în ştiinţe medicale, profesor universitar la USMF „N. Testemiţanu”. Din CV-ul oficial: ocupă funcţia de director al Clinicii de Neurologie şi Neurochirurgie, şeful laboratorului de neurobiologie şi genetică medicală, consultant al laboratorului de genetică medicală. Este membru al „organizaţiei internaţionale de stroke” a Academiei Europene de Epilepsie.

Chiar astăzi, 15 mai 2009, Stanislav Groppa a împlinit vârsta de 53 ani. Cât respect de sine la această vârstă onorabilă şi după atâta studiere aprofundată a psihologiei şi practicare a neurochirurgiei!
Nici Opoziţia, nici comuniştii nu au pentru ce-l respecta. Este un figurant. Dar, fără îndoială, i s-o fi promis o răsplată pentru rolul pe care-l va juca la 20 mai, cel de candidat cu nr. 2 pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
Comisia specială pentru desfăşurarea alegerilor a decis că Zinaida Greceanîi va figura în buletinele de vot cu numărul 1, iar Stanislav Groppa – cu numărul 2.

În 2001 (4 aprilie), contracandidatul-fantomă al lui Vladimir Voronin a fost comunistul Valerian Cristea. Din deputat, Cristea a devenit vice-prim-ministru, iar mai apoi a fost numit de Voronin ambasador în Cehia. Tot mai dulce viaţa la Praga, cu salariu de ambasador, decât la Chişinău!
Atunci, în 2001, celălalt contracandidat (cu şanse minime) al lui Voronin a fost Dumitru Braghiş (ex-premier în 1999–2001, actualul lider al PSD).

La 4 aprilie 2005, contracandidatul-fantomă pentru Voronin a fost Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe. Nu ştiu ce a avut de câştigat Gheorghe Duca, dar cu siguranţă nu a pierdut nimic.
Zilele acestea, mă întrebam dacă nu cumva tot Duca va face figuraţie şi de această dată. Iată că nu! La 4 aprilie 2005, un deputat şi-a dat, totuşi, votul pentru Duca.

Acum, comuniştii, cărora nu le ajunge un vot pentru a-l alege pe şeful statului, nu-şi permit să rişte.

Este considerat ales preşedinte al RM candidatul care a acumulat cel puţin 61 de voturi favorabile (din totalul de 101 deputaţi). Comuniştii deţin 60 de mandate în Parlamentul ales la 5 aprilie 2009.
În cazul în care următorul preşedinte al RM nu va fi ales din trei tentative consecutive, vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate.
Opoziţia (41 de mandate – PL, PLDM, AMN) susţine că nu va participa la votarea preşedintelui.

Mandatul de preşedinte al RM
câştigat de Vladimir Voronin (foto) la 4 aprilie 2005 expiră la 7 iunie 2009. Actualmente, Voronin cumulează două funcţii supreme în stat – este preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova şi preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. La 12 mai 2009, după două mandate consecutive de preşedinte al RM, Voronin a fost ales de comunişti preşedinte al Parlamentului de la Chişinău. Voronin este secretarul general al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Scurt istoric:
Din 1991 şi până în 2000, Republica Moldova a fost republică semiprezidenţială. Prin Legea nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000, a devenit republică parlamentară. Constituţia Republicii Moldova a fost modificată în aşa fel, încât preşedintele republicii este ales de către Parlament, prin vot secret, dar nu prin votul direct al populaţiei, cum se practicase anterior.
Eleonora Lisnic

Precizări:
Legislaţia prevede că în cazul în care deputaţii nu reuşesc să-l aleagă pe preşedintele Republicii Moldova din trei tentative consecutive, Parlamentul este dizolvat şi sunt anunţate alegeri parlamentare anticipate.

Legislaţia prevede cele trei tentative pentru situaţiile în care în primul tur sunt înscrişi 3 sau mai mulţi candidaţi.

În situaţia noastră actuală, tentativele pot fi numai două.
Aceasta, deoarece la 20 mai 2009 pe buletinele de vot vor figura doar 2 candidaţi – Zinaida Greceannîi şi Stanislav Groppa.
Prin urmare, nu este nevoie de o a doua rundă pentru departajare.

Dacă nici unul dintre candidaţii Greceannîi şi Groppa nu va fi ales preşedinte, va fi organizat turul doi al scrutinului, la care se vor putea înscrie alţi candidaţi (şi alţi candidaţi).
Dacă nici în respectivul tur doi nu va fi ales şeful statului, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi anunţate alegeri legislative anticipate.

Anume acest lucru îl doreşte Opoziţia şi alegătorii săi.


Citiţi: Blog do Clausewitz: Claus, un anticomunist din Brazilia

Sunt lupi între lupi. Lupul nostru este un învingător

6 comentarii:

  1. Am fost prosti cind am acceptat skimbarea constitutiei in 2000, de a fi republica parlamentara. Astfel, de legi se schimba doar dupa un referendum. Noi suntem de vina ca le-am dat semnal verde in 2000.

    RăspundețiȘtergere
  2. Îmi amintesc foarte bine situaţia de atunci, pentru că relatam zi de zi, pentru Radio „Europa Liberă”.
    Era o situaţie politică foarte încordată. Partidele de centru-dreapta din parlamentul de atunci - conduse de I. Roşca, V. Matei, D. Diacov, care au format „Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR) în 1998 şi au instalat Guvernul - au modificat Constituţia pentru a-l împiedica pe Petru Lucinschi să câştige un al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova.
    Să ne amintim ce politică internă şi externă promova atunci Petru Lucinshi – una promoscovită. Acum, când nu mai este şef de stat, el spune că limba noastră este „româna”.
    Atunci zicea că-i „moldovenească”.
    Am ieşit dintr-o capcană şi am dat de alta.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu de ce, dar cind am citit numele lui Stanislav Groppa mi-a venit imediat in gind diminutivul numelui Stanislav, adica Stasic. Nimic deosebit...insa, daca scriem acest diminitiv intr-o alta forma STASIc, primele cinci litere formeaza denumirea celebrei organizatii de spionaj din fosta RFG, STAatsSIcherheit = STASI (Siguranta statului, se citeste "shtazi"). Probabil este intimplatoare aceasta coincidenta, insa destul de sugestiva :).

    Sau poate sint ultimele cinci litere a diminutivului si mai sugestive? ;)

    RăspundețiȘtergere
  4. Aveţi umor. Şi spirit de observaţie. Plus ceva pricepere de a descifra anagramele şi de a sparge codurile... :))

    RăspundețiȘtergere
  5. A fost un plan de-a comunistilor bine pus la punct. Ca sa obtina valoare si importanta, acest Groppa cu ceva timp in urma a fost numit membru corespondent al Academiei de Stiinte

    Probabil si celelalte "merite" le-a obtinut in acelasi mod.

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului