miercuri, 6 mai 2009

De la "Podul de flori", la expulzarea diplomaţilor români

Astăzi, 6 mai 2009 s-au împlinit 19 ani de când românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit şi s-au putut îmbrăţişa în cadrul acţiunii "Podul de flori de peste Prut", organizată de "Asociaţia românilor liberi de pretutindeni", Frontul Popular din Republica Moldova şi Asociaţia Culturală Bucureşti-Chişinău. "Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!", şi-au spus în primul rând fraţii.


Ceva interesant: la 6 mai, potrivit calendarului bisericesc ortodox de stil nou (gregorian), este sărbătorit Sfântul Iov cel Drept, iar potrivit calendarului de stil vechi (iulian, respectat de majoritatea creştinilor din Republica Moldova) - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Biruitorul.

HotNews.ro: În nici douăzeci de ani, relaţiile politice dintre România şi Moldova s-au deteriorat considerabil. Istoria comună a celor două ţări a devenit tot mai mult o istorie paralelă, cu Bucureştiul devenit acum un duşman pentru regimul comunist de la Chişinău.
În primele luni din anul 1990, legăturile dintre cele două ţări aveau să ajungă la apogeu. Moldova şi România se redescopereau, legăturile dintre ele stăteau sub semnul prieteniei frăţeşti, cetăţenii din cele două state circulau liber şi se bucurau de proiectele gen "podul de flori".
Chisinaul oficializează "limba majorităţii" (nu se vorbea totuşi oficial de limba română), introduce alfabetul latin, adoptă tricolorul, însă toate aceste lucruri vor duce la proteste din partea rusofonilor.
În august 1991, Transnistria îşi declară independenţa, iar în martie anul următor preşedintele Mircea Snegur autoriza intervenţia militară împotriva forţelor rebele. Pe 21 iulie 1992 se semna un acord de încetare a focului, însa conflictul din Transnistria va duce pentru prima dată la acuzarea României de intervenţie în treburile interne ale altui stat. (ştire din 06.05.2009)


Podul de flori - prima deschidere a frontierelor dintre România şi Republica Moldova(Un articol din “Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, publicat în 2005)


Ziua de 6 mai 1990, ziua Sfântului Iov cel Drept, este o zi de referinţă în istoria neamului românesc. După 50 de ani de la aşezarea arbitrară a graniţelor pe Prut, drept în inima Moldovei, sute de mii de români din Basarabia şi din România s-au întâlnit pe malul stâng al râului, care a devenit un pod de flori, de inimi şi de cugete înfrăţite.
În acea zi de duminică, încă de la primele ore ale dimineţii, mii de oameni, cu braţele încărcate de flori, s-au adunat de-a lungul malurilor Prutului, în dreptul celor opt puncte de trecere a frontierei.
Punctele de trecere stabilite de România şi Moldova au fost: Miorcani-Pererita (în dreptul satului poetului Grigore Vieru), Stânca-Costeşti, Sculeni-Sculeni, Ungheni-Ungheni, Albiţa-Leuşeni, Fălciu-Stoianovca, Oancea-Cahul, Galaţi-Giurgiuleşti.
La ora 12, un sobor de preoţi a oficiat un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga şi din dreapta Prutului au răsunat îndelung. Apoi, florile aduse de cei prezenţi au fost aruncate pe apă, într-un simbolic gest de ridicare a unei punţi spirituale. Milioanele de flori au format un adevărat pod plutitor, simbol al dorinţei de înţelegere şi armonie între oameni, a puternicei deschideri sufleteşti.
Întâlnirea dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului a fost una emoţionantă: lacrimi de bucurie, îmbrăţişări frăţeşti, glasuri sugrumate de fericire, urări de "Hristos a înviat !"( "Podul de flori de peste Prut" fiind o adevărată Înviere a neamului românesc).
Au urmat spectacole de muzică şi jocuri populare, mese festive ş.a. Acţiunea s-a încheiat în jurul orei 18.00.
Politicieni şi oameni simpli au simţit cu toţii importanţa acelei zile de 6 mai, zi care a constituit o adevărată sărbătoare de suflet şi simţire, de înfrăţire spirituală a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului