luni, 18 mai 2009

“Drumul Chişinăului spre Europa trece prin Bucureşti”


Aşa le-a spus un secretar de stat al MAE român miniştrilor de Externe din UE

Secretarul de strat al MAE pentru afaceri europene Bogdan Mazuru, care a participat luni la reuniunea miniştrilor de externe ai UE (CAGRE), a spus că drumul Chişinăului spre Europa trece prin Bucureşti, aşa cum, de altfel, trece prin toate celelalte capitale europene.

Consiliul pentru Afaceri Generale şi Afaceri Externe (CAGRE) de luni
(18 mai) a solicitat "normalizarea relaţiilor dintre autorităţile de la Chişinău şi toate statele membre UE", potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. România a fost reprezentată la reuniunea de la Bruxelles de secretarul de stat Bogdan Mazuru pentru că ministrul de externe Cristian Diaconescu îl însoţeşte luni pe preşedintele Traian Băsescu în Franţa.

Discuţiile din cadrul CAGRE s-au concentrat şi pe ultimele evoluţii privind situaţia internă şi modalităţile de sprijin din partea UE, inclusiv pentru facilitarea unui dialog politic intern, care să conducă la o soluţie durabilă. De asemenea, a fost subliniată importanţa continuării dialogului în format 5+2, pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Comisia Europeană a anunţat intenţia de a acorda un pachet de asistenţă pentru Republica Moldova, în sprijinul consolidării democraţiei, statului de drept şi respectării drepturilor omului.

Delegaţiei României condusă de Bogdan Mazuru a subliniat necesitatea ca evoluţiile din Republica Moldova să continue să rămână pe agenda UE şi să fie atent monitorizate, inclusiv din perspectiva respectării principiilor şi valorilor democratice, a statului de drept şi libertăţii media. Totodată, Mazuru pus accentul pe necesitatea renunţării grabnice la măsura impunerii de vize cetăţenilor români şi, în general, pe respectarea principiului bunei vecinătăţi şi a parametrilor unui dialog normal şi constructiv. Secretarul de stat Bogdan Mazuru a precizat, potrivit MAE, că "drumul Chişinăului spre Europa trece prin Bucureşti, aşa cum, de altfel, trece prin toate celelalte capitale europene".

Fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin subliniase în repetate rânduri că R. Moldova nu are nevoie de susţinerea Bucureştiului pentru integrarea în UE. "Ei (România - n.r.) spun că sunt avocaţii noştri la Bruxelles, pentru promovarea Republicii Moldova în UE. Însă noi am declarat hotărât că nu avem nevoie de avocaţi şi de fraţi mai mari. Suntem pregătiţi să trecem de sine-stătător etapele de integrare europeană, fără intermediari. Vom coopera cu Bucureştiul, însă doar prin Bruxelles, conform regulilor şi princiilor UE", a declarat Vladimir Voronin la începutul anului.

Miniştrii de externe ai UE au mai discutat luni, la Bruxelles, şi despre stadiul pregătirii reuniunii la nivel înalt UE–Rusia, care se va desfăşura la Habarovsk în 21-22 mai 2009. Pe agenda acestui summit figurează relaţiile dintre UE si Rusia, criza economică şi financiară, securitatea energetică. Totodată, preşedinţia cehă a UE a informat celelalte ţări supra rezultatelor summitului Coridorului Sudic care s-a desfăşurat la Praga la 8 mai, la care a fost reconfirmată susţinerea proiectului Nabucco de către UE şi ţările producătoare şi de tranzit.

Miniştrii de externe au dezbătut şi situaţia politică din Iran, evoluţiile interne din Georgia şi perspectivele consolidării cooperării acesteia cu UE în domeniul vizelor şi comercial. Ca puncte diverse, miniştrii de externe au analizat situaţia umanitară din Sri Lanka şi evoluţiile din Myanmar.

În cadrul sesiunii Afaceri Generale, miniştrii de externe au adoptat agenda adnotată a Consiliului European de vară, care urmează să se desfăşoare în perioada 18-19 iunie 2009. Pe agenda viitorului Consiliu European figurează aspectele instituţionale, respectiv deciziile privind pachetul de compromis propus Irlandei în vederea reluării procesului de ratificare a Tratatului Lisabona, lansarea procesului de desemnare a viitorului preşedinte al Comisiei Europene, criza economică şi financiară, problematica socială, cu accent pe ocuparea forţei de muncă, şi schimbările climatice, respectiv pregătirea participării UE la Conferinţa de la Copenhaga de la sfârşitul acestui an.

Partea română a salutat înscrierea acestor subiecte de actualitate pe agenda de discuţii a liderilor europeni şi a subliniat importanţa continuării negocierilor în UE, în ceea ce priveşte mecanismele de finanţare a măsurilor de gestionare a schimbărilor climatice, în linia deciziilor liderilor UE din martie.

În cadrul sesiunii comune cu miniştrii apărării au fost examinate evoluţiile politice şi de securitate din Bosnia şi Herţegovina, inclusiv perspectivele misiunii EUFOR ALTHEA la care România este participantă. A avut loc, totodată, un schimb de opinii privind situaţia din Somalia, violenţele recente din Mogadiscio şi perspectivele operaţiunii EUNAVFOR Atalanta.

Reuniunea CAGRE continuă şi marţi, cu sesiunea dezvoltare. În marja CAGRE sunt organizate Consiliul de Stabilizare şi Asociere UE-Albania, reuniunea miniştrilor apărării cu aliaţii non-UE şi statele candidate, Troica ministerială UE-Noua Zeelandă, cea de-a 47-a reuniune a Consiliului de Asociere CE-Turcia şi Consiliul Spaţiului Economic European.


Sursa: NewsIn

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului