vineri, 10 iulie 2009

Diversiune în sânul comuniştilor: Voronin a fixat alegeri parlamentare anticipate chiar de Ziua Imnului “Deşteaptă-te, române!”

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

În ziua de miercuri, 29 iulie, când în Republica Moldova se vor desfăşura alegeri parlamentare anticipate, este Ziua Imnului Naţional al României, "Deşteaptă-te, române!"
În premieră absolută pentru Republica Moldova, un scrutin a fost fixat pentru o zi lucrătoare! Până acum, toate alegerile aveau loc în zi de duminică. De ce a insistat Voronin să spargă tiparele? De ce raţiuni s-a condus? Cine i-a sugerat data de 29 iulie, care coincide exact cu ziua în care onorăm Imnul “Deşteaptă-te, române!”?
Din 1991 până în 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul de stat al Republicii Moldova.
În 1994, politicienii de stânga din Chişinău nu au mai putut suporta să aibă acelaşi imn cu România. A fost aleasă ca imn al Republicii Moldova poezia „Limba noastră” a lui Alexei Mateevici, pe muzica lui Alexandru Cristea. Comuniştilor lui Voronin nici acest imn nu le place.


Sărbătoarea Imnului Naţional a fost instituită în România abia după 1989. "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat însă pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848.
Interzis de regimurile politice timp de aproape o jumătate de secol, “Deşteaptă-te, române!” a fost desemnat, în ianuarie 1990, Imn Naţional al României.
Poezia care stă la baza imnului a fost scrisă în 1848 de Andrei Mureşanu şi avea titlul iniţial “Un răsunet”. Conţinutul patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Ardeal.
Prima adaptare muzicală a poeziei îi aparţine cântăreţului Gheorghe Ucenescu, de la Biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, care a adaptat versurile pe melodia "Din sânul maicii mele", scrisă de Anton Pann.
În 1910 s-a făcut prima înregistrare instrumentală. Partitura originală s-a pierdut însă, iar forma pe care o cunoaştem astăzi a fost stabilită în 1919, de compozitorul Gheorghe Dima.

DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!
Versuri: Andrei Mureşanu
Muzica: Anton Pann

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ!


Mai multe despre Imn (de pe www.presidency.ro):
Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848.
Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul "Deşteaptă-te, române!", câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine. Începând din 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.
Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze.
Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.
Pe lângă acest imn, românii mai au "Hora Unirii", scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost cântat în timpul unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii aspiră la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, ce reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea spirituală, egalitatea şi dorinţa românilor de a trăi laolaltă.
Melodia Imnului pe YouTube - aici.
Poze de pe Blogul lui Lucian

6 comentarii:

  1. Salut! poate pe 29 iulie se vor destepta romanii! sa speram ca asa va fi!

    RăspundețiȘtergere
  2. Eleanora :Eu quero saber se o seu blog tem tradução para português do Brasil.Não falo seu idioma ,e,quero entender o que você escreve.Entendo um pouco de Espanhol e pouco de inglês.Sei que você entende portugûes porque vi seus comentários no "Resistencia e Liberdade " .Por favor me dê uma reposta .Abraços

    P.S.o endereço do meu blog é http://cachorroluco.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  3. Eleonora,
    Noi de MOVCC, ne dorim ca oamenii din Republica Moldova la 29 iulie pentru a alege cele mai bune bărbaţi de a legifera democraţiei, deoarece este cea mai rea a comunismului din lume.

    Arthur şi Gabriela



    Nós do MOVCC, desejamos ao povo da república Moldova que no dia 29 de julho escolham os melhores homens para legislar a democracia, porque o comunismo é o pior dos mundos.

    Gabriela e Arthur

    RăspundețiȘtergere
  4. Mulţumim mult! Muito obrigado! Boa sorte, sucesso e para você!

    RăspundețiȘtergere
  5. Eleonora : Traduçaõ do seu blog é muito boa ,posso entender quase todas as palavras .Agora podemos nos entender
    O hino de seu país é lindo.
    Desejo que no dia 29 de julho,o povo possa escolher as melhores pessoas para dirigir o país dentro de uma democracia.Boa sorte .

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului