joi, 2 iulie 2009

Premieră absolută: România, obiect de anchetă în Rada Supremă de la Kiev

Viorel Patrichi

Parlamentul Ucrainei a evaluat relaţiile dintre Kiev şi Bucureşti pe data de 1 iulie, într-o şedinţă cu uşile închise. Ambasadorului României nu i s-a permis să participe.

Hotărârea de a analiza “tendinţele negative” ale raporturilor dintre Ucraina şi România a fost luată încă din 10 iunie. “În relaţiile ucraineano-române s-au constatat unele tendinţe negative, care au atras atenţia Parlamentului”, se arată în rezoluţia Radei Supreme. Se adaugă în document că ambele părţi sunt interesate în dezvoltarea unor relaţii de bună vecinătate şi în rezolvarea divergenţelor prin negocieri. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a comunicat că Parlamentul ucrainean a respins cererea Ambasadei României de la Kiev pentru a participa la aceste dezbateri. “O serie de comisii parlamentare din Rada Supremă a Ucrainei organizează pe 1 iulie o reuniune referitoare la relaţiile româno-ucrainene. Discuţiile vor avea caracter intern şi închis. Deşi ambasadorul României a solicitat participarea la dezbateri, partea ucraineană a arătat că nu este prevazută invitarea reprezentanţilor altor state sau ai presei”, a precizat Alin Şerbănescu, purtător de cuvant al MAE. Au fost convocate şapte comisii din Rada Supremă să participe la dezbateri: Comisia privind politica mediului, folosirea resurselor naturale şi eliminarea consecinţelor dezastrului de la Cernobîl, Comitetul privind politica economică, Comitetul de integrare europeană, Comitetul de politică externă, Comitetul privind drepturile omului, minorităţile naţionale şi relaţiile internaţionale, Comitetul privind securitatea naţionala şi apărarea, Comitetul de transporturi şi comunicaţii. A fost chemat la Kiev şi Markyian Kulyk, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti. Parcă s-ar pregăti de invazie… Agenda neagră a bunelor relaţii

După ce Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a dat o sentinţă definitivă şi irevocabilă privind împărţirea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, în Ucraina s-a dezlănţuit un val de mânie la adresa României. Politicieni de diverse orientări au făcut declaraţii prin care negau sentinţa de la Haga, deşi judecătorii au acordat ape teritoriale pentru Insula Şerpilor, oferită Ucrainei prin Tratatul semnat de Adrian Severin şi Emil Constantinescu. Au avut loc marşuri şi demonstraţii contra sentinţei de la Haga la Kiev sau la Odesa.
Repet: chiar dacă Ucraina a devenit stăpână cu acte în regulă pe apele teritoriale din tot sudul Basarabiei până aproape de Sulina. A urmat scandalul de spionaj: agenţii ucraineni furau informaţii secrete de interes pentru NATO şi le vindeau ruşilor prin intermediul unui bulgar. Pe un asemenea fundal, preşedintele României şi-a anulat vizita programată la Kiev pentru 25 februarie. După revolta tinerilor din Basarabia, Traian Băsescu a rostit un discurs prin care a sancţionat regimul mafiot al lui Voronin, felicitându-i pe tinerii care nu au uitat de ţara lor. La insistenţele lui Voronin ca România să semneze un tratat “politic de bază”, în genul celui încheiat cu Ucraina, Traian Băsescu a afirmat că nu va adopta un asemenea document şi nici tratatul de frontieră “care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov”. Era cea mai corecta poziţie a unui şef de stat faţă de urmaşii lui Molotov. Cei mai agresivi românofobi s-au dovedit vechii comunişti, completaţi permanent prin atacuri de presă prin prestaţiile unor agenţi ucraineni, deghizaţi în jurnalişti, analişti sau “strategi”.

„Nordul Bucovinei – parte inseparabilă”

Atacurile au o vehemenţă demnă de vremurile sovietice, iar nu de perioada în care Ucraina îşi manifestă disponibilitatea să adere la structurile euro-atlantice.
“La 15 mai, preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu recunoaşte frontiera de nord-est a statului său, stabilită prin Tratatul de pace de la Paris din 1945. El şi-a motivat această poziţie prin nedorinţa de a ”legitima pactul Ribbentrop-Molotov”, avansând în acest fel în mod public revendicări teritoriale faţă de ţările vecine.
Urmând calea tiranului hitlerist Ion Antonescu, care delira cu ideea obsedantă a “României Mari”, el nici nu încearcă să-şi ascundă intenţia de a absorbi ilegal Republica Moldova şi de a rupe din trupul patriei noastre partea ei inseparabilă - Bucovina de Nord”, se arată în declaraţia adoptată de Partidul Comunist ucrainean pe 25 mai.
Atribuiri la fel de brutale face şi Anatoli Hriţenko, fost ministru al Apărării, actualmente şeful Comisiei pentru probleme de securitate naţională şi apărare din Rada Supremă, care a cerut să fie întrebat public Traian Băsescu în legătură cu presupusele pretenţii teritoriale. “Eu m-am pronunţat public împotriva faptului că preşedintele României îşi permite direct sau indirect să vorbească despre legitimitatea sau ilegitimitatea unei părţi din teritoriile noastre. Aceste afirmaţii vizează şi regiunea Odesa şi Bucovina”, a spus Hriţenko. Kievul a pus gaz pe focul relaţiilor bilaterale şi prin lucrările la Canalul Bîstroe-Chilia, fără să informeze partea română şi fără acordul organismelor internaţionale. Este o dovadă în plus că Ucraina încalcă grav chiar şi prevederile tratatului semnat de Kucima şi Constantinescu.
Reprezentanţii românilor din ţara vecină au venit la Bucuresti şi l-au avertizat pe ministrul Cristian Diaconescu că Ucraina încalcă grav prevederile articolului 13 din amintitul tratat. “Oricât ne-ar fi nouă de greu, acum, în perioada de criză economică, suntem convinşi că vă este mult mai greu dumneavoastră şi de asta am vrut să avem această întâlnire, măcar să vă încurajez că nu sunteţi abandonaţi. Încercăm să facem tot ce se poate, numai că setul de valori al Ucrainei este diferit, valorile noastre sunt specifice UE, unde minorităţile au dreptul să menţina cultura, limba, să-şi păstreze tradiţiile”, a spus Traian Băsescu la întâlnirea cu românii din Ucraina.

Krivoi Rog – o afacere cu piei de cloşcă


România vrea să-şi vândă cele 28% din acţiunile deţinute la Combinatul de îmbogăţire a minereuriloe acide de fier de la Krivoi Rog, mai ales că Ucraina, acţionar majoritar, vrea să-şi înstrăineze participaţia. În timpul regimului comunist, România a investit acolo peste 800 de milioane de dolari. “Dacă Ucraina vinde, avem trei posibile variante: fie ne vindem şi noi cota de participare, fie finalizăm investiţia alături de ceilalţi acţionari, însă acest lucru e imposibil fiindcă nu sunt bani, fie pierdem tot”, a explicat Petru Ianc, directorul general al Direcţiei de Politică Industrială şi Competitivitate din Ministerul Economiei. Discuţiile de-a surda vor continua în septembrie la Kiev. Combinatul KGOKOR a fost construit în 1983. După destrămarea URSS, Ucraina şi-a însuşit 56,4% din acţiuni, România a primit 28%, iar Slovacia – 15,6%. Lucrările la construcţia combinatului s-au oprit în 1996. Şi-au manifestat interesul să cumpere companiile Arcelor Mittal şi Metalloinvest din Rusia.

“Gardianul”, 2 iulie 2009

Un comentariu:

  1. Cel mai tare ma irita aroganta slavilor de est. Practic toti duc politicii arogante: rusi, ukr, belo, bulg.
    Iar aroganta, se stie, este frate cu prostia!

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului