luni, 31 august 2009

“Gardianul”: La 20 de ani de la oficializarea limbii române în Basarabia, Ivan e mai tare ca Ion


Republica Molotov marchează astăzi două decenii de la adoptarea limbii române drept limbă de stat şi trecerea la grafia latină. Acum, la plecarea lui Vladimir Voronin din fruntea ţării, pe stradă şi în marile magazine se vorbeşte rusa. Panourile şi documentele abundă în greşeli gramaticale, iar numele cetăţenilor moldoveni sunt stâlcite în acte şi devin un fel de struţo-cămilă lingvistică. De asemenea, presa basarabeană este predominant rusească. Cât despre oameni, majoritatea declară că vorbesc limba moldovenească (circa 60%), în timp ce doar 16,5% spun că vorbesc în limba română. Comparativ, 11,2% spun că sunt vorbitori de rusă. Tinerii preferă, şi ei, rusismele şi mulţi politicieni nu cunosc limba statului lor.
Acum 20 de ani, sub presiunea cetăţenilor, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti adopta legile cu privire la statutul limbii de stat, dar şi cea care prevedea reintroducerea alfabetului latin. Azi, situaţia Basarabiei în domeniul lingvistic este foarte incertă, iar istoria limbii române de aici arată cumplita nevoie de o conducere a ţării suficient de inteligentă încât să schimbe ceea ce s-a dorit schimbat la 31 august 1989.
În timpul perioadei de stăpânire rusească, s-a trecut de la bilingvism la decretarea limbii ruse limbă oficială, chiar dacă româna era limba majorităţii populaţiei. În 1924, sovieticii au dispus crearea RSSA Moldoveneşti, în cadrul RSS Ucrainene. În încercarea ruşilor de a diferenţia clar Basarabia de România, autorităţile sovietice au numit limba vorbită de oamenii de aici “limbă moldovenească” şi s-a trecut la alfabetul chirilic după al Doilea Război Mondial. Cei 20 de ani trecuţi de la cele două legi lingvistice din ’89 pot fi împărţiţi în două etape. Până în anul 2001, se vorbea despre o dispoziţie a populaţiei de a învăţa normele literare. Apoi, odata cu venirea comuniştilor la putere, a început perioada de regresiune. Voronin a instalat, odata cu regimul său, nostalgia lingvistică şi o interzicere de facto a limbii române.
Acum, toată lumea aşteaptă de la noua putere o revenire la normalitate şi autorităţi care să ştie ce este identitatea limbii.

Alina Matiş,
Gardianul, 31 august 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului