sâmbătă, 31 octombrie 2009

Ministrul Marinuţa: De la Răsărit până la Asfinţit avem în unele localităţi morminte ale românilor noştri


Cu ocazia cinstirii militarilor români căzuţi la datorie în Basarabia, reporterul Radio România Actualităţi Septimiu Roman i-a adresat câteva întrebari noului ministru al Apărării de la Chişinău, Vitalie Marinuţa (foto), întrebari legate de momentul comemorării, dar şi despre cum vede noul ministru colaborarea dintre armatele celor două state româneşti. Romanian Global News preia răspunsurile, pentru că ele demonstrează o nouă viziune legată de istoria comună şi de viitor.

Reporter: Domnule Ministru cum comentaţi importanţa acestui eveniment ?
V.M : Astăzi este un eveniment - eu socot - foarte semnificativ atât pentru basarabenii din Republica Moldova, cât şi pentru românii de peste Prut. Dacă luăm în considerare că armata, armatele sunt predestinate de a-şi apăra poporul şi ne uităm în istoria noastră comună, vedem că de la Răsărit până la Asfinţit avem în unele localităţi morminte ale românilor noştri, iar aceste morminte trebuie să fie ceva sfânt pentru noi, pentru că ne povestesc de istoria neamului.
Acest eveniment este unul dintre acele evenimente care ne readuce în istorie şi ne face să ne aplecăm capetele în faţa celor ce au pus temelia zilei de astăzi şi să ne gândim la viitorul pe care-l făurim noi astăzi pentru nepoţii şi strănepoţii noştri!...
Putem spune că este şi un act de reparaţie istorică, fiindca noi, militarii, ne îndeplinim obligaţiile noastre, servim poporul nostru şi suntem la datorie. Nu are importanţă cine sunt politicienii, noi, ca militari, ne îndeplinim această datorie. Şi, cu regret, în aceste morminte, sunt - în majoritatea cazurilor - persoane tinere şi foarte tinere - cei care ar fi trebuit să fie viitorul, elita naţiunii noastre; însă, cu regret, ei sunt acum în pământ şi noi trebuie să-i omagiem.

Reporter: Domnule ministru, pe linie strict militară, cum apreciaţi relaţiile bilaterale? Le socotiţi satisfăcătoare, sau "e loc şi de mai bine", cum se spune?

V.M.: La momentul actual avem relaţii foarte strânse cu România, dar eu sunt o persoană optimistă şi cred - ba chiar aş spune că sunt ferm convins - că avem loc pentru îmbunătăţirea acestor relaţii - în special luând în considerare atitudinea guvernării precedente faţă de relaţiile bilaterale şi vectorul nou în prezenta guvernare. De aceea, eu socot că va fi o ameliorare a relaţiilor bune pe linie militară şi vom fi martori cu toţii la aceste evenimente în curând.


Vitalie Marinuţa s-a născut la 16 iunie 1970 în satul Holercani, raionul Dubăsari. În anul 1992 a absolvit şcoala militară a trupelor aeropurtate din Reazan. În perioada iulie 1992 - ianuarie 1999, a deţinut diferite funcţii în cadrul Batalionului cu destinaţie specială "Fulger" (comandant de pluton, comandant de companie, şef stat major, locţiitor comandant batalion). Din octombrie 2000 şi până în decembrie 2002, a deţinut funcţia de comandant al Batalionului 22 de menţinere a păcii. În 2004 a absolvit Şcoala Navală de studii postuniversitare din Monterey, SUA, devenind magistru în domeniul securităţii. În perioada iulie 2004 - iulie 2005, a activat ca specialist principal în secţia planificare şi programe, Direcţia operaţii, Marele Stat Major al Armatei Naţionale.
În perioada iulie 2005 - iulie 2006, a fost ofiţer pentru planificare politico-militară strategică în cadrul Comandamentului Central al Forţtelor Armate ale Statelor Unite (US CENTCOM), Tampa, Florida. Din august 2006 şi pană în iulie 2007, când a trecut în rezervă, Vitalie Marinuţa a deţinut funcţia de şef secţie cooperare internaţională şi integrare euro-atlantică în cadrul Direcţiei politică militară şi relaţii externe din cadrul Ministerului Apărării.
Sursa: Romanian Global News

Militarii români înhumaţi pe teritoriul Republicii Moldova provin din rândul celor căzuţi în al doilea război mondial în luptele pentru eliberarea Basarabiei. Conform datelor deţinute până în prezent, numărul lor este de 6.072.
Principalele localităţi în care sunt înhumaţi militarii români sunt: Ţiganca (1.020), Cania (938), Micleuşeni (350), Chişinau (232), Soroca (455), Tighina (518).
Amănunte despre aceste cimitire – pe pagina web a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

Dan Dungaciu despre minoritatea rusă din Republica Moldova

Sursa pozei

Se acumulează tensiuni etnice în R. Moldova?

Dincolo de alegerea viitorului preşedinte care pare că acaparează toată dezbaterea publică, există o tensiune surdă care se întrezăreşte tot mai percutant în societatea din R. Moldova. Este tensiunea etnică. Din când în când, vibrează vizibil şi periculos. Un context politic instabil şi revanşard nu fac decât să favorizeze o asemenea evoluţie care s-ar dovedi nefastă pentru întreaga regiune.
Datele recensământului din 2004 indică faptul că minorităţile naţionale din republică reprezintă 23,9% din populaţie, dintre care 8,4% sunt ucraineni (cu 2,9% mai puţini decât în 1989); 5,8% ruşi (cu 4% mai puţini); 4,4% găgăuzi şi 1,9% bulgari. Populaţia etnicilor ruşi este de 366 461, din care o treime sunt imigranţi recenţi, născuţi în alte părţi ale fostei URSS. Istoric vorbind, cei mai mulţi ruşi din stânga Prutului sunt veniţi după cel de-al doilea război mondial. În 1940, existau doar 6%, în 1959 procentul a ajuns la 10,2, atingând 13% în 1989. Cel mai mare flux de minoritari ruşi s-a petrecut în intervalul 1950-1980.
De fiecare dată însă când acest subiect intervine în discuţie, datele obiective, statistice, nu sunt suficiente. Deşi în declin demografic, ruşii din R. Moldova intră în categoria numită de literatura de specialitate „minorităţi imperiale", ceea ce indică un profil atitudinal diferit. Caracteristica acestor populaţii este un substrat specific al conştiinţei politice, bazată pe supremaţie din toate punctele de vedere: politică, culturală, economică. Deşi trăitori într-o societate în care nu au fost majoritari, aceşti nu i-au privit niciodată pe autohtoni ca egalii lor. Astăzi, când „carcasa imperială" s-a destrămat şi aceste minorităţi au pierdut dominaţia politică explicită, conştiinţa lor de sine a rămas, cel puţin la o parte dintre ei, tot „imperială". Normalizarea se produce greu. Fenomenul nu este specific doar R. Moldova, dar, după recentele schimbări politice, devine în stânga Prutului din ce în ce mai acut.
Al doilea element care generează un statut special al „minorităţii imperiale" este legătura cu fostul imperiu. Reacţia celui din urmă este, de cele mai multe ori, constantă şi promptă, alimentând conştiinţa de sine a minorităţii rămasă pe un teritoriu de pe care imperiu s-a retras, cel puţin formal. Dincolo de conexiuni economice, culturale, mediatice, trebuie adăugate aici gesturile şi iniţiativele (geo)politice explicite. Sunt cunoscute numeroasele acte legislative prin care Kremlinul a avertizat că cetăţenii ruşi din fosta URSS intră în competenţele sale, de la cultură la... securitate. Semnificative sunt însă şi declaraţiile de pe teren, parte a întregului pachet dedicat acestor minorităţi. Ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valeri Kuzmin cerea oficializarea limbii ruse în R. Moldova, lucru necesar, spunea domnia sa, mai ales în contextul evenimentelor post-electorale din Moldova. Din acelaşi registru face parte şi declaraţia aceluiaşi reprezentant oficial referitoare la „istoria românilor", pe care nu o doreşte în şcolile din R. Moldova (declaraţie întâmpinată cu semnificativă tăcere de oficialii R. Moldova prezenţi la faţa locului). Dincolo însă de conştiinţă sau conexiune cu capitala fostului Imperiu, supremaţia „minorităţii imperiale" în R. Moldova mai este bazată şi pe... geografie.
Altiminteri spus, minoritatea de la oraş poate să fie mult mai influentă decât majoritatea de la ţară. Există o problemă tulburătoare în analiza sociologică, respectiv cea a raportului dintre demografie, etnie şi politică într-o societate modernă. Concluzia este că simplele date statistice îşi dovedesc caducitatea, căci ceea ce contează, poate în primul rând, este repartiţia respectivelor etnii într-o societate. O etnie care deţine în masa populaţiei, bunăoară, procentul de 10%, dar se află în întregime repartizată în centrele urbane importante ale respectivului teritoriu, dobândeşte pe harta geopolitică un procent real mult mai ridicat, pentru că, în lumea modernă, spaţiul urban este creator de istorie şi de discurs public, pe când ruralul este mai degrabă „obiect" al istoriei. Influenţa unei minorităţie etnice în societate creşte, deci, direct proporţional, cu locaţia ei. Cine domină oraşele, poate influenţa societatea, mai ales când gradul de ruralitate al acesteia este ridicat. Ilustrarea elocventă a acestei situaţii o găsim în stânga Prutului, unde procentul populaţiei de origine rusă se găseşte covârşitor în centrele urbane. Aceasta se reflectă şi în nivelul economic, dar şi în cel de educaţie al respectivei populaţii. În condiţiile unei societăţi piramidale, aşa cum este cea din R. Moldova, în care descentralizarea este, deocamdată, un deziderat, influenţa oraşului mare va rămâne semnificativă.
Activarea „minorităţii imperiale" s-a făcut urgent după schimbarea de putere de la Chişinău. Ceea ce ieri părea un accident, respectiv venirea pe fotoliul de la Chişinău a lui Dorin Chirtoacă, astăzi se transformă, pentru unii, într-un coşmar. Echipa AIE, mai ales unii dintre membrii săi, confirmă o realitate etno-politică firească, o evoluţie pe care toată lumea o aştepta şi o intuia, dar cu care nu toată lume este dispusă să convieţuiască senin.
Mişcările revendicative recente nu sunt în niciun caz decolorate etnic sau identitar, iar camuflarea lor sub stindarde „sociale" este doar un truc politic naiv şi periculos. Ieşirea agresivă în piaţă a pensionarilor din Chişinău este un exemplu perfect. Că există probleme sociale în capitală nu neagă nimeni, dar că mobilul celor din piaţă a fost numai social este greu de susţinut. Şi asta, pentru că pensionarii din Chişinău - „pensionarii din Botanica"! - au un profil sociologic specific. Îi putem numi „pensionarii etno-imperiali"! Ei sunt, pe de-o parte, expresia emigraţie ruseşti în RSSM, populaţii mutate direct din colţurile reci ale imperiului în apartamentele din Chişinău, Tiraspol sau Bălţi, apartamente la care un autohton venit de la sat jinduia, uneori, o viaţă întreagă, îngesuit în camera lui insalubră de cămin. Pe de altă parte, nu puţini dintre pensionarii Chişinăului reprezintă, direct sau indirect, aceea categorie de pensionari ai serviciilor de forţă din URSS (armată, servicii secrete, miliţie) care, după 25 de ani de muncă „în slujba patriei" s-a retras, pentru o pensie liniştită, pe malurile Prutului şi ale Nistrului, unde clima era bună, mâncare şi vinul din abundenţă şi - lucru esenţial! - populaţia blândă şi bună vorbitoare de limbă rusă. Dincolo de aspectul social, aceşti pensionari ai Chişinăului sunt (şi) una dintre expresiile acelei „minorităţi imperiale" orgolioasă, dispreţuitoare, care nu a învăţat niciodată limba rusă şi nu are de gând să o facă de aici încolo. Au trăit de fiecare dată mai bine decât băştinaşii şi nu i-au considerat niciodată egalii lor. Regimul Voronin i-a tolerat abundent şi le-a prezervat supremaţia, cel puţin la nivel simbolic (statutul limbii ruse, mass-media etc.). Acum lucrurile se schimbă, îşi văd statutul etno-politic afectat şi reacţionează în consecinţă, scoşi în piaţă de lideri cu genealogii politice suspecte şi, probabil, extremiste.
În editorialul viitor vom continua acestă dezbatere cu alte exemple concrete, dintre cele mai explozive.

Dan Dungaciu, pentru
Vocea Basarabiei,
2009-10-31

Hitler şi-a trimis aghiotantul pe frontul sovietic fiindcă n-a vrut să scoată o muscă din buncăr


Fritz Darges a fost aghiotantul lui Adolf Hitler timp de 5 ani. Pe 18 iulie 1944, în timpul unei consfătuiri strategice de la Rastenburg, o muscă a intrat în sala de şedinţă şi a început să bâzâie pe deasupra hărţii din Vizuina Lupului.
Extrem de iritat, Fuhrerul i-a ordonat aghiotantului “să înlăture neplăcerea”. Darges a replicat în glumă că problema trebuie rezolvată de Nicolaus von Below, aghiotantul de la Luftwafe, deoarece “musca este un dăunător înaripat”.
“Pleci pe frontul de est imediat!”, a urlat Fuhrerul, iar Fritz Darges s-a executat pe loc, arată “The Telegraph”.
Aghiotantul a murit pe 25 octombrie 2009, la vârsta de 96 de ani. I-a purtat lui Hitler o vie recunoştinţă până în ultima clipă. Şi-a scris memoriile şi a lăsat prin testament dorinţa de a se tipări într-o carte după moarte. Ceea ce se va şi întâmpla. Editorii speră că astfel se va închide gura istoricilor de extremă dreapta, care au început să nege rolul lui Adolf Hitler în declanşarea Holocaustului. Ei susţin că exterminarea evreilor este opera lui Heinrich Himmler, comandantul SS.
Chiar dacă putea să sfârşească pe front, Fritz Darges nu-i reproşează nimic. “Toţi am visat la un imperiu german măreţ. De asta l-am slujit şi aş face la fel şi acum”, scrie aghiotantul.
Cartea lui Darges va fi foarte importantă şi pentru istoria românilor din acea perioadă.
Timp de patru ani, el a fost prezent la toate conferinţele şi evenimentele politice importante ale conducătorului nazist. A participat şi la întâlnirile cu Ion Antonescu.

Citeşte continuarea acestui articol de Viorel Patrichi în “Gardianul”

joi, 29 octombrie 2009

Astăzi îi comemorăm pe Doina şi Ion Aldea Teodorovici


Regretaţii artişti Doina şi Ion Aldea Teodorovici sunt comemoraţi, în seara aceasta, de la ora 19.00, la Coşereni, judeţul Ialomiţa, chiar în locul în care a avut loc accidentul rutier ce i-a smuls dintre noi, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992.
Iniţiativa aparţine unor asociaţii de tineri – Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti, Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni şi grupul de acţiune Noii Golani - care doresc să cinstească, astfel, memoria unora dintre cei mai iubiţi artişti, simboluri ale românităţii din Basarabia.
Cu 17 ani în urmă, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi-au pierdut viaţa într-un accident rutier. Maşina cu care se deplasau de la Bucureşti spre Chişinău a intrat într-un copac, la 49 de kilometri de capitala României, în dreptul localitatii Coşereni. Moartea soţilor Ion şi Doina Aldea-Teodorovici a fost percepută ca o tragedie naţională. Autorităţile au spus că a fost un “accident nefericit”, dar există şi păreri că a fost o “crimă premeditată”.
(Surse: Gardianul, Unimedia)
Ion şi Doina AldeaTeodorovici pe YouTube

miercuri, 28 octombrie 2009

Negocieri de succes: FMI va acorda Republicii Moldova un credit de 590 milioane USD, pe parcursul următorilor trei ani


Este un real succes. Se presupunea că valoarea creditului va fi de 300 – 500 milioane USD. Dar astăzi, după negocieri care au durat două săptămâni, misiunea Fondului Monetar Internaţional a anunţat o sumă ce a depăşit aşteptările: 590 de milioane de dolari, în trei ani.
Valoarea-record a unui împrumut acordat până acum de FMI Guvernului de la Chişinău a fost de 160 milioane USD.

Iată precizările făcute de premierul Vlad Filat în cadrul unei conferinţe de presă: 285 milioane USD, prevăzute pentru acoperirea deficitului bugetar, sunt acordate pentru 10 ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani şi o dobândă anuală de 0.25%. Pentru cealaltă parte a creditului, destinată completării rezervelor valutare, termenul este de 5 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani, iar dobânda va constitui 1,3 %.

“Nu vor fi reduceri de salarii, cota TVA nu se va majora, nu vor fi disponibilizări. Memorandumul cu FMI nu prevede schimbarea cenzului de pensionare, iar majorările de salarii pentru profesori vor rămâne la nivelul stabilit de 24%, din 1 septembrie. După cum vedeţi, scenariile de groază anunţate de unii nu corespund realităţii. Acest Acord, asupra căruia am convenit, este favorabil Republicii Moldova. Misiunea FMI a avut întreaga înţelegere a situaţiei în care ne aflăm şi-i mulţumesc şefului acestei misiuni şi colegilor pentru asta”, a declarat premierul Vlad Filat, citat de Ştirea Zilei.
Guvernul va putea accesa în perioada imediat următoare 180 milioane de dolari.

Condiţiile impuse de FMI se referă la majorarea accizelor pentru unele produse: cu 7,5% la benzină, cu 10 % la tutun, cu 4% la băuturile alcoolice tari, cu 15% la produse cosmetice şi cu 20% la automobilele de lux, potrivit TV7.

Acesta, dar şi alte împrumuturi externe care i-au fost promise, îi sunt imperios necesare Republicii Moldova – actuala guvernare a estimat că deficitul bugetar va atinge 8 miliarde de lei către sfârşitul anului (aproape o jumătate din valoarea Bugetului de Stat pentru anul 2009). Statele Unite ale Americii au anunţat că vor acorda Republicii Moldova un sprijin financiar (nerambursabil) de 262 de milioane de dolari.

Bugetul de Stat pentru 2009 prevede venituri de 17,7 miliarde lei şi cheltuieli de 18,8 miliarde lei. Comuniştii spuneau că deficitul bugetar de 573 milioane lei va fi acoperit din bani proveniţi de pe urma privatizărilor şi asistenţă externă.
La cursul BNM din 28.10.2009, 1 USD echivalează cu 11.076 lei, iar 1 Euro este cotat cu 16.476 lei.

În ianuarie-septembrie 2009, salariul mediu pe economie a constituit 2.701 lei (244 USD) şi s-a majorat cu 9,9%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2008, conform datelor Biroului Naţional de Statistică.
Agenţia Infotag notează că cele mai mari salarii medii le primesc angajaţii din domeniul financiar-bancar – 5.629 lei, energie electrică şi termică, gaze şi apă – 4.572 lei, transport şi comunicaţii – 3.656 lei.
În perioada menţionată, cea mai mare creştere a salariilor a fost înregistrată în sfera învăţământului – cu 24,5%, până la o medie de 2.048 lei, în domeniul sănătăţii şi protecţiei sociale – cu 20,3%, până la 2.635 lei, în domeniul culturii şi sportului – cu 19,6%, până la 1.986 lei.
Cele mai mici retribuţii lunare sunt cele din agricultură şi silvicultură – o medie de 1.371 de lei (+5,1%) şi din piscicultură – 1.462 lei (+17,8%).
Totodată, în 2009 s-au redus salariile în industria extractoare (6,9%) şi în construcţii (12,9%).

luni, 26 octombrie 2009

Vaccinul Ghimpu

Nu ştie nimeni când va fi ales viitorul preşedinte al Republicii Moldova şi, deocamdată, Republica Moldova rămâne a fi condusă de “românul şi unionistul” declarat Mihai Ghimpu. Spre bucuria simpatizanţilor săi şi a celor care-i împărtăşesc viziunile, pentru că aceştia se simt revanşaţi. Nu s-a mai pomenit până acum ca Republica Moldova să fie condusă de un politician de dreapta. Şi nimeni nu a prevăzut că Ghimpu va deveni cândva prima persoană în stat şi Comandant Suprem al Forţelor Armate, fie şi în virtutea interimatului.
I-am auzit pe câţiva ascultători ai “Vocii Basarabiei” amuzându-se chiar pe seama faptului că aflarea “unionistului” Ghimpu la conducerea statului le-ar sta ca un os în gât comuniştilor şi altor românofobi. Mulţi oameni presupun că tocmai pentru a pune capăt interimatului exercitat de Ghimpu deputaţii comunişti îl vor vota pe candidatul AIE la funcţia de şef al statului.
Când comuniştii au venit la guvernare în 2001, unii au spus că, „probabil, trebuia să bolim şi de această boală” pentru ca societatea să se vindece definitiv de nostalgia comunismului şi să capete imunitate.
Acum, aflarea lui Mihai Ghimpu în fruntea Parlamentului şi la interimatul funcţiei de preşedinte va fi un vaccin pentru cei contaminaţi cu fobia românismului şi a unionismului. Vor înţelege, în sfârşit, că unirea cu România nu se poate face cât ai pocni din degete sau pe ascuns şi nu vor mai crede speculaţiilor forţelor de stânga.

Notă: La 22 octombrie, Parlamentul şi-a anulat hotărârea prin care a fixat pentru 23 octombrie un prim tur al alegerilor prezidenţiale, din cauza înscrierii unui singur candidat – Marian Lupu, sprijinit de AIE. Conform unei interpretări făcute în anii trecuţi de Curtea Constituţională, la scrutin trebuie să participe minim doi candidaţi. Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al Parlamentului la 28 august, cu votul unanim al celor 53 de parlamentari din AIE. La 11 septembrie, cu aceleaşi voturi, Parlamentul a decis ca Ghimpu să asigure interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova.

PRO TV: "Poartă spre cer" şi în România!

Fenomenul misterios, filmat în urmă cu două săptămâni pe cerul Moscovei, a fost suprins şi în ţara noastră, de mai mulţi utilizatori ai stirileprotv.ro.
Singura diferenţă între apariţiile din România şi cea din Moscova este de natură cromatică.
Utilizatorii noştri ne-au trimis imagini cu ciudatele fenomene din oraşele Bucureşti, Braşov, Sfântu Gheorghe, Slobozia şi Mărăcineni, Jud. Argeş.
Imaginile cu apariţia surprinzătoare din Rusia au fost dezbătute intens pe internet şi au ajuns chiar în jurnalele de ştiri.
Pe site-ul nostru, materialul a depăşit 160.000 de accesări şi a adunat peste 1.000 de comentarii.
Cei care au încercat să explice fenomenul au vorbit despre prezenţe extraterestre, porţi spre alte lumi sau banguri sonice. S-a ajuns însă şi la scenarii apocaliptice şi s-au adus în discuţie semnele divine.
Tu ce crezi?

Ştire din 25 octombrie, preluată de pe site-ul Pro TV Bucureşti

Imagini surprinse la Moscova:


Totodată, observatori din întreaga lume semnalează un alt fenomen pe cer: urme chimice. Iată câteva articole pe această temă publicate pe un blog din R. Moldova, cu poze din Chişinău.

Aici - articol despre chemtrails pe un blog din România.


duminică, 25 octombrie 2009

Doi savanţi afirmă că Dumnezeu a sabotat acceleratorul de particule de la Geneva


Doi oameni de ştiinţă sunt de părere că Dumnezeu sau călătorii în timp au stricat Large Hadron Collider, în septembrie 2008.
Cei doi au publicat o lucrare în care spun că cel mai mare de accelerator de particule din lume, care s-a stricat la o săptămână după ce a fost pornit, ar fi fost sabotat printr-o intervenţie divină sau de către agenţi ai viitorului.
Cel doi au mai speculat că Dumnezeu ar fi oprit LHC-ul pentru a opri oamenii să descopere bosonul Higgs, sau "particula lui Dumnezeu".

Sursa: Realitatea TV

sâmbătă, 24 octombrie 2009

MESAJUL preşedintelui României cu prilejul inaugurării Parcelei Româneşti de Onoare din comuna Cania şi dezvelirii Troiţei Eroilor Români, R. Moldova

25 octombrie – Ziua Armatei Române

Foto: Participarea preşedintelui Traian Băsescu la manifestările organizate de Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” cu prilejul sărbătoririi Zilei Armatei României.

MESAJUL transmis de preşedintele României, Traian Băsescu, cu prilejul inaugurării Parcelei Româneşti de Onoare din comuna Cania şi dezvelirii Troiţei Eroilor Români din Dealul Epureni, Republica Moldova (24 octombrie 2009)

Cu prilejul Zilei Armatei României, al inaugurării Parcelei Româneşti de Onoare din comuna Cania şi al dezvelirii Troiţei Eroilor Români din Dealul Epureni, doresc să adresez respectul meu faţă de cei care s-au jertfit, rămânând, de cele mai multe ori, anonimi, pentru ca numele lor să se identifice pentru eternitate cu cel al ţării şi poporului lor.
Istoria neamului românesc păstrează la loc de aleasă cinstire faptele de arme ale înaintaşilor. Raportate la valorile perene ale conştiinţei de sine - independenţa, unitatea şi integritatea teritorială - ele constituie o dovadă eleocventă a patriotismului şi demnităţii naţionale care au animat dintotdeauna poporul român şi Oştirea sa.
Evenimentul de astăzi cinsteşte memoria celor căzuţi la datorie în acţiuni militare, reflectând, în acelaşi timp, atitudinea nobilă de promovare a identităţii româneşti în aceste locuri încărcate de istorie românească, dar şi perocuparea autorităţilor din cele două state pentru protejarea, restaurarea şi întreţinerea mormintelor şi operelor comemorative de război.
Consider că această ceremonie este şi un excelent prilej pentru exprimarea sprijinului necesar prezervării identităţii româneşti.
Iniţiativele româneşti şi largul concurs al autorităţilor din Republica Moldova, al populaţiei din aceste meleaguri, pentru realizarea acestor simboluri de jertfă ostăşească, reafirmă efortul de recuperare a memoriei istorice şi a trecutului nostru comun, care s-a concretizat în reconstrucţia, din anii 2005-2008, a cimitirelor de onoare de la Ţiganca, Feşteliţa, Neculăieuca, Micleuşeni şi Vărvăreuca.
Cimitirul de Onoare din comuna Cania şi Troiţa Eroilor Români din Dealul Epureni - proiecte declanşate şi finalizate în acest an de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din România, în colaborare cu parohia ortodoxă cu hramul „Toţi Sfinţii Români” din satul Cania şi a unei firme constructoare din Chişinău - ne oferă dovada tăcută şi amintirea permanentă a sacrificiilor din trecut făcute de ostaşii români, căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.
Eu cred - şi voi continua să cred - că istoria este şi va rămâne mereu cartea dintâi a unei naţii. Cinstindu-ne înaintaşii, făcând cunoscute faptele şi jertfa lor în slujba Patriei, ne respectăm actele istorice şi pe făptuitorii lor.
Avem datoria să ne aplecăm mereu asupra trecutului, să ne recunoaştem şi să ne înţelegem valorile, să ne respectăm eroii. Pretutindeni în lume se procedează la fel. Naţiunile îşi cunosc şi îşi cinstesc propria istorie şi este firesc să fie aşa, pentru că în acest fel, întemeindu-se pe faptele din trecut, îşi plămădesc viitorul pe care şi-l doresc.
Iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor din România de a inaugura Parcela Românească de Onoare din comuna Cania şi de a dezveli Troiţa Eroilor Români din Dealul Epureni a fost rodul strădaniei acelora care consideră că istoria militară reprezintă o pagină importantă din marea carte a istoriei naţionale şi universale, iar jertfa eroilor români trebuie cinstită şi prezentată cum se cuvine generaţiilor mai tinere.
La acest moment de recunoştinţă, doresc să exprim respectul meu faţă de ceea ce aţi făcut bun şi frumos, prin realizarea acestor lucrări, oferind dovada tăcută şi amintirea permanentă a sacrificiilor din trecut făcute de ostaşii români, dar şi să menţionez că prezentul act răspunde cerinţelor prevederilor Convenţiei I de la Geneva, din 1949, şi ale Protocolului adiţional I, din 1977, cu privire la protecţia victimelor din conflictele armate internaţionale.
Prilejul pe care îl avem astăzi, de a asista la acest eveniment emoţionant, reprezintă în acelaşi timp şi preţul cumplit pe care omenirea l-a plătit pentru libertate. El este conceput ca o filă de istorie bine scrisă şi articulată, motiv pentru cei vârstnici să rememoreze evenimentele din trecutul lor ostăşesc, iar pentru cei tineri să poată vedea şi simţi eroismul acestor ostaşi ca pe o pildă demnă de urmat în viaţă.
Să ne închinăm cu recunoştinţă în memoria sacrificiului celor căzuţi în războaie pentru ţara lor, dar să nu uităm să-i respectăm pe cei care au supravieţuit marilor bătălii, pe veteranii de război, cei care reprezintă astăzi istoria vie a fiecărei ţări. Folosesc acest prilej pentru a-i felicita pe cei care, prin strădanie şi perseverenţă, au reuşit să realizeze acest proiect.
Departamentul de Comunicare Publică
24 Octombrie 2009

„Gardianul”: America ia Basarabia sub protecţie

Din declaraţia lui Joseph Biden:
“Eu apreciez foarte mult faptul că Guvernul României a adoptat cu braţele deschise noul sistem de apărare anti-rachetă pe care îl vom introducem în Europa, adică sistemul SM3 care va înlocui sistemul care era inţial proiectat să apere securitatea, dar cu o arhitectură mult mai bună. Acest nou sistem protejează fizic Europa şi SUA; apreciez foarte mult faptul că dumneavoastră aţi primit aproape imediat acest sistem, aţi înţeles ce înseamnă el. Şi colegii dumneavoastră din Polonia şi alte ţări au înţeles ceea ce dumneavoastra aţi înţeles de la început, că acest sistem este mai bun. De asemenea, şi noi dorim ca vecinii României, inclusiv Moldova, să îşi continue paşii spre democratizare şi reforme economice şi să fie integrate în structurile euroatlantice când vor fi pregătite. De aceea, după cum aţi arătat, sperăm că vom putea să ajutăm la stabilizarea economică a Moldovei. Domnule Preşedinte, am discutat şi despre securizarea energetică, rolul României în susţinerea şi dezvoltarea conductelor şi a altor coridoare energetice care vor aduce noi surse de energie în Europa. Este foarte important acest lucru şi apreciem leadership-ul dumneavoastră şi al ţării dumneavoastră.”
Sursa: Declaraţia de presă comună a preşedintelui României, Traian Băsescu, şi a vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden


Viorel Patrichi

Aflat la Palatul Cotroceni din Bucureşti, vicepreşedintele american Joe Biden
(foto) a precizat că Statele Unite vor sprijini stabilizarea politică şi economică a Republicii Moldova.
Este pentru prima dată când un înalt demnitar de la Washington rosteşte în ţara noastră asemenea cuvinte. Sigur că rugămintea lui Traian Băsescu a contat, dar nu cred că Biden ar fi făcut o asemenea afirmaţie dacă noua strategie a Administraţiei Obama nu ar fi prevăzut un pas mai departe, dincolo de România. Ne place sau nu, frontul pentru o democraţie extinsă a depăşit ţara noastră spre est. Noile provocări de mâine pentru redistribuirea resurselor impun accesul liber, fără discriminare, pentru satisfacerea necesarului de materii prime, pentru dezvoltarea liberă a tuturor economiilor naţionale din regiune.
Biden a reamintit la Bucureşti de articolul 5 din statutul Alianţei Nord-Atlantice: orice ţară membră atacată va primi sprijinul necondiţionat din partea NATO. “Statele Unite îşi menţin angajamentul faţă de alianţa noastră cu Europa, despre care noi, americanii, credem şi vom continua să credem că este de importanţă primordială în politica externă americană”, a subliniat Biden.
“Nimic despre voi (cu Rusia) fără voi!”, spunea la Varşovia. Mulţi ziarişti polonezi au scris că a fost o vizită convenţională, de consolare, după ce Obama semnase în primăvară unele acorduri cu Medvedev la Moscova.
La Praga, Joe Biden s-a întâlnit cu preşedintele ceh Vaclav Klaus şi mesajul a fost acelaşi: construirea unui nou scut antirachetă, mai flexibil şi cu acoperire totală în Europa.

Capcană pentru Rusia?

Analiza demnitarului american mă determină să afirm că este pentru prima oară când văd o evaluare coerentă asupra estului Europei din partea Washingtonului. Biden este un bun orator, dar a dovedit că stăpâneşte foarte bine programul geostrategic american. Nimic nu se va mişca pe Nistru fără intervenţia decisivă a Washingtonului, iar acest lucru trebuie să se priceapă bine la Chişinău, la Bucureşti, dar şi la Kiev. Biden a spus ca noul proiect antirachetă nu este îndreptat contra Rusiei fiindcă este vorba de rachete de rază scurtă şi medie. El a îndemnat însă ţările din estul şi din centrul Europei să acorde asistenţă Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Azerbaidjanului pentru democratizare şi deschidere.
Ei bine, Moscova vede şi aici un pericol îndreptat împotriva Rusiei. Expertul rus Konstantin Sivkov crede că bazele militare de la Babadag (România) şi Novo Selo (Bulgaria), unde Pentagonul investeşte peste o sută de milioane de dolari, ar fi o ameninţare pentru interesele ruseşti. “Numărul militarilor americani de la cele două baze nu va fi mare, dar cine poate spune că nu va fi dublat, triplat sau cvadruplat în viitor? Mai mult, apariţia bazelor NATO la malul Mării Negre se alătură obiectivelor militare ale SUA din regiunea Baltică. Astfel, Rusia va fi prinsă în capcană”, sustine Sivkov. El a găsit şi explicaţia: “Sunt 4.000 de kilometri din România până în Orientul Mijlociu. Este o distanţă prea mare pentru susţinerea trupelor americane din Irak şi Afganistan. Aş dori să atrag atenţia asupra faptului că Academia americană West Point a lansat recent cursuri extensive de limbă şi cultură rusă. Ei au început să înveţe despre cultura irakiană şi arabă cu trei ani înainte de invadarea Irakului”.
Mutatis-mutandis, ce caută ruşii pe Nistru? Ei nu pot să-şi înzecească efectivele de-acolo în două ore? De la Nistru la Babadag să tot fie 300 de kilometri, iar de la Babadag în Rusia, peste Ucraina, avem peste o mie de kilometri. Cine este mai expus loviturilor – Rusia sau România? Mai direct spus, ţările din estul Europei au dreptul la apărare sau nu, mai ales că au rămas fără armate naţionale? Ce poate face Chişinăul, care este mai expus decât Bucureştiul? Analistul militar pune degetul pe rana Kremlinului: “Bazele urmează să fie stabilite în România şi Bulgaria pentru a asigura securitatea transporturilor de petrol şi gaze caspice”.

Moscova se pregăteşte de război
“Trebuie să înţelegem că situaţia în ţară şi în lume se schimbă. Dacă în 1993 ne gândeam că orice conflict militar era exclus, în prezent trebuie să ne dăm seama că unele conflicte de mare anvergură nu pot fi excluse”, a avertizat Nikolai Patruşev, directorul Consiliului de Securitate Naţională şi de Apărare de la Moscova, fost şef al FSB. Patruşev a anunţat încă de la începutul lunii octombrie că Rusia îşi va revizui doctrina militară, adoptată în aprilie 2000, şi că va adopta atacurile nucleare “preventive”.
Viorel Patrichi
„Gardianul”
24 octombrie 2009

Foto: Preşedintele Traian Băsescu cu Joseph Biden. 22 octombrie 2009, vizita oficială în România a vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden.
Sursa: presidency.ro (mai multe poze)

Americanii, despre R. Moldova, la Bucureşti


Dan Dungaciu

„Avem aceeaşi dorinţă ca ţările vecine României, inclusiv Moldova, să continue procesul de democratizare şi reformarea pieţei libere şi ne angajăm să sprijinim aceste eforturi” (Joseph Biden, vicepreşedintele SUA, 22.10.09).

Faptul că vicepreşedintele american vorbeşte la Bucureşti despre RM fără ca întrebarea să-i fi fost pusă explicit în interviul oferit cu ocazia prezenţei sale în România spune mai multe decât pare la prima vedere. Înseamnă că administraţia americană a vrut să transmită acest mesaj şi că pe agenda lui Biden conexiunea România-RM devine tot mai evidentă. Iar autorităţile de la Chişinău au primit un semnal la care, cel mai probabil, se aşteptau.

Uite scutul, nu e scutul

Despre scutul antirachetă localizat, de către Administraţia Bush, în Polonia şi Cehia şi care ar fi putut „mătura” mişcările de trupe din regiune pe o suprafaţă ce devenise inacceptabilă pentru Moscova, s-a scris mult. Mai multă cerneală a curs însă după decizia lui Obama de a reevalua prezenţa respectivului scut în cele două state. Au apărut o serie de speculaţii despre politica americană în regiune şi modul în care Washingtonul va „reseta” relaţia cu Moscova. Multe dintre ele sunt excesive, fie într-o parte, fie în alta.

Se schimbă politica americană în regiune?
Da şi nu. Da, pentru că este evident că, cel puţin faţă de republicanii neoconservatori ai lui Bush, prestaţia democraţilor faţă de Rusia intră în alt registru. Acest mesaj s-a transmis pentru prima dată explicit cu ocazia vizitei lui Barack Obama la Moscova, unde preşedintele democrat s-a dus direct, fără „staţii” gen Polonia sau Ţările Baltice. Mesajul diplomatic, prin utilizarea acestor „staţii”, era că relaţia cu Rusia nu este mai presus decât relaţia Washingtonului cu state din „vechea Europă”. Rusia era „la pachet”. Obama nu a mai păstrat nici măcar aparenţele, mergând direct la Moscova şi trimiţându-l pe Biden, după vizită, într-un „turneu de consolare” în Georgia şi Ucraina. Totodată, nu putem vorbi despre o schimbare radicală a politicii americane. Şi asta pentru că nu putem pleca de la ideea că politica lui Bush în regiune este punctul zero al relaţiei cu Rusia şi tot ceea ce e dedesubt este cedare din partea americanilor. Această interpretare ar fi, evident, abuzivă, de aceea, cuvinte ca „trădare”, „adandon”, „conspiraţie” sunt excesive.

Rusia nu este egala Americii!
Nu trebuie luată în serios nici exulţia ruşilor după decizia Administraţiei Obama de a retrage scutul antirachetă. Ea vine şi dintr-un soi de complex amestecat cu orgoliu. Moscova are impresia că dacă pentru ea SUA este prioritatea maximă de politică externă - motiv din care tot ce face ea vizează poziţia Americii - la fel stau lucrurile şi la Washington. Ceea ce e fals! Rusia nu reprezintă pentru America ceea ce America reprezintă pentru Rusia. Mizele principale ale americanilor astăzi sunt Afganistanul şi Iranul, iar UNA dintre mize este şi „Marea Neagră”, inclusiv Federaţia Rusă.

Ruşii pot să puncteze doar la nivel subiectiv
Care pot fi consecinţele pe termen scurt şi mediu ale „abandonării” scutului? În ştiinţele sociale există ceea ce se cheamă „teoria lui Thomas” şi care spune aşa: o situaţie falsă, percepută ca reală, devine reală prin consecinţe. Se aplică şi în acest caz. Respectiv, ruşii vor avea în zonă pârghiile pe care le vor admite răsăritenii! Dacă liderii estici vor pleca de la convingerea că ruşii sunt puternici sau li s-a dat mână liberă în regiune, indiferent că asta e adevărat sau fals, ei vor acţiona în consecinţă. Adică, vor face concesii, vor schimba accentele, vor deveni „pragmatici”. Concluzia: ruşii vor dobândi pârghiile pe care, iniţial, nu le aveau! Aici poate fi cuantificat avantajul de etapă al Rusiei: în „geopolitica subiectivă”, nu „obiectivă”, pentru că anunţul Washingtonului referitor la revizuirea scutului antirachetă din Polonia şi Cehia, oricât de nuanţat a fost, riscă să confere avantaj Moscovei la acest nivel. Curios este că nici americanii nu s-au străduit, iniţial, foarte mult să înlăture această senzaţie, inclusiv în România, unde, pe lângă datele concrete şi corecte oferite de ambasadă, nu s-a insistat foarte mult pe clarificarea acestor aspecte. Dar turneul lui Joe Binden şi al altor oficiali americani în regiune arată că Washingtonul vrea să transmită un mesaj explicit şi corect.

Relaţia Rusia-SUA se joacă
Dincolo de speculaţii sau prezumţii, zona e încă în joc şi nimeni n-a părăsit-o definitiv. Polonia va rămâne un pivot crucial al strategiei SUA, oficialii de la Varşovia vorbind deja despre livrarea unei baterii de rachete antiaeriene „Patriot”, dar devine limpede că o vor aborda altfel. Mai ales că ruşii au şi anunţat că răspunsul lor la abandonarea temporară a scutului e renunţarea la rachetele din Kaliningrad, în niciun caz Iranul. Asistăm acum şi vom asista pe viitor la o serie de măsuri şi contramăsuri, reacţii şi contrareacţii, vizite şi contravizite. Nu e întâmplător că, drept răspuns la mesajul lui Biden adresat Poloniei - „nimic si cu Rusia despre voi fără voi!” -, oficialii ruşi au lansat ideea că, deşi contractul cu Teheranul pentru sistemul antirachetă S-300 nu a fost finalizat, marfa se află în depozitul Ministerului Apărării, gata de livrare. Ceea ce este inacceptabil pentru SUA, dar şi pentru Israel.
Pe lângă turneul lui Joe Biden în Polonia, România şi Cehia, este obligatoriu să amintim aici prezenţa tot mai intensă a adjunctului secretarului apărării, Alexander Vershbow, în Georgia şi Ucraina, unde se va ocupa, cel mai probabil, de relaţia militară dintre SUA şi cele două state „respinse” la Summitul NATO de la Bucureşti. Dar nu trebuie ignorată şi vizita-fulger a preşedintelui rus Dmitri Medvedev în Serbia, în ziua în care Serbia sărbătorea 65 de ani de la eliberarea Belgradului de sub ocupaţia fascistă. Dincolo de achiziţiile „Gazprom” în regiune sau de împrumuturi asumate de către ruşi, este semnificativ altceva: crearea unui Centru umanitar mixt, în baza unui acord încheiat între guvernul de la Belgrad şi cel de la Moscova, care va fi o bază logistică pentru operaţiuni de protecţie şi salvare în Serbia şi în regiune. O asemenea iniţiativă poate deschide calea Moscovei pentru a-şi construi primul centru logistic pentru scopuri militare în afara spaţiului fostului URSS. Un element care trebuie urmărit de aici înainte.

„Vecina României”
R. Moldova pare că nu e, de cele mai multe ori, decât un simplu observator al acestor evoluţii. Ideea însă nu e tocmai justă. Evoluţiile din ultima vreme au schimbat semnificativ datele problemei, Chişinăul transmiţând, după 7 aprilie, un mesaj ferm Washingtonului. Adică, acel tip de mesaj care nu mai poate fi ignorat de către America, chiar dacă aceasta părea, uneori, că îl trece cu vederea. Invocarea explicită la Bucureşti a Republicii Moldova de către vicepreşedintele american Joseph Biden confirmă această idee. Oficialul american nu vorbeşte despre Ucraina, ci despre R. Moldova, nu despre parteneriatul Chişinău-Kiev, ci despre R. Moldova, „vecina României”.
Dan Dungaciu
Publicat în „Gardianul” la 24 octombrie 2009
Foto: Preşedintele Traian Băsescu cu Joseph Biden. 22 octombrie 2009, vizita oficială în România a vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden.
Sursa: presidency.ro (mai multe poze)

miercuri, 21 octombrie 2009

Premierul, miniştrii şi primarul Chirtoacă vor putea fi şi deputaţi timp de 6 luni


Aşa prevede modificarea operată (la 20 octombrie) de către parlamentarii AIE la un articol din Legea privind statutul deputatului. Termenul admis acum de lege pentru cumularea acestor funcţii este de doar 30 de zile.
Demnitarii, însă, nu vor încasa şi două salarii.
Comuniştii au criticat modificarea, susţinând că aceasta compromite principiul separaţiei puterilor în stat.
De ce a fost necesar acest lucru din punctul de vedere al AIE?
Pro TV are o explicaţie interesantă: dacă cei 9 membri ai Cabinetului Filat și-ar da demisia din Parlament, Alianța pentru Integrarea Europeană (AIE) ar rămâne pentru o perioadă de până la 40 de zile fără majoritatea actuală, de 53 de mandate. Potrivit legii, Comisia Electorală Centrală are la dispoziție 10 zile pentru a-i desemna pe candidații supleanți de pe lista electorală a respectivului partid, iar apoi Curtea Constituțională trebuie să valideze în termen de 30 de zile mandatele noilor deputați. În total, procedura poate dura până la 40 de zile.
Dar AIE are nevoie în mod constant de toate cele 53 de voturi.

Marţi, 20 octombrie, într-o conferinţă de presă, deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi a făcut următoarea apreciere: “Deşi au criticat comuniştii pentru uzurparea puterii în stat, acum democraţii sunt mai agresivi şi mai insistenţi, modificând legislaţia cum le convine”.
Zagorodnîi a criticat şi modificarea operată de AIE la Legea cu privire la statutul funcţionarului public, prin care democraţii şi-au deschis calea pentru a-i înlocui cu oamenii lor pe actualii miniştri adjuncţi, angajaţi de comunişti.
Deocamdată, miniştrii adjuncţi nu pot fi demişi din cauză că beneficiază de statutul de funcţionar public şi sunt protejaţi de prevederile contractului de muncă. Situaţia se va schimba după intrarea în vigoare a modificării legislative, iar AIE va fi în măsură să preia puterea în stat şi la nivelul eşalonului doi.

Democraţii nu au încotro. Altfel, cum să facă Schimbarea?


Traducerea textului de pe posterul cu V. Lenin: "O fantomă hoinăreşte prin Europa. Fantoma comunismului".

Când va fi semnată Convenţia privind micul trafic la frontieră?

Viorel Patrichi: “Sunt gata să merg mâine la Bucureşti pentru a semna Convenţia privind micul trafic de frontieră. Negocierile cu România s-au încheiat”, a anunţat premierul Vlad Filat. (…) Din nefericire, majoritatea politicienilor români au alte priorităţi acum. De aceea, ne confruntăm cu o gravă desincronizare a eforturilor pentru normalizarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti.” (Articolul complet - aici.)



Acordul privind micul trafic la frontiera dintre România şi Republica Moldova a fost parafat marţi, 20 octombrie, la Chişinău, după ce delegaţiile au încheiat negocierile asupra textului după o singură rundă de discuţii, purtate luni.
Potrivit declaraţiilor ministrului de externe al R. Moldova, Iurie Leancă, primii cetăţeni ar putea ridica permisele de mic trafic până la sfârşitul acestui an. Părţile urmează să stabilească numărul localităţilor din R. Moldova care vor beneficia de noile condiţii şi să precizeze care va fi distanţa zonei de frontieră - 30 sau 50 km.
Cetăţenii moldoveni nu vor achita niciun ban pentru permisele de mic trafic, pentru că documentul prevede că taxa de eliberare a permisul este echivalentă costului vizei de scurtă durată în România, care în prezent este gratuită, a menţionat Iurie Leancă, în cadrul unui briefing.
Ministrul a mai spus că în scopul facilitării obţinerii permiselor de mic trafic, autorităţile de la Bucureşti au convenit că într-o perioadă scurtă vor fi deschise consulate ale României la Bălţi şi Cahul. Părţile au discutat adiţional şi despre deschiderea unui consulat al R. Moldova la Iaşi, în viitorul apropiat.
Semnarea convenţiei privind micul trafic la frontiera cu Republica Moldova a fost iniţiată de România în martie 2008, în timpul mandatului fostului ministru de externe Adrian Cioroianu.
România a avut această iniţiativă în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, documente similare fiind semnate de majoritatea statelor de la frontiera UE cu vecinii lor imediaţi. Bucureştiul a transmis Chişinăului un proiect de convenţie, dar autorităţile moldovene de atunci au respins oferta, condiţionând semnarea lui de adoptarea celor două documente controversate care au provocat tensiuni de-a lungul timpului între România şi Republica Moldova – Tratatul politic de bază şi Tratatul de frontieră.
Surse: NewsIn şi Info-Prim Neo

luni, 19 octombrie 2009

Marian Lupu despre comportamentul său din 7 aprilie


În emisiunea Pro TV „În Profunzime” din 19 octombrie, Marian Lupu a pus pe seama tensiunii nervoase felul în care le-a vorbit la 7 aprilie liderilor democraţi, inclusiv faptul că i-a învinuit pe aceştia şi România de „tentativa unei lovituri de stat”.
Totodată, actualul candidat al Alianţei pentru Integrarea Europeană la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova a afirmat că în acea perioadă deja era „scos din circuitul informaţional” al conducerii de vârf a statului, deşi era membru al Partidului Comuniştilor şi preşedinte al Parlamentului.
După 8 aprilie, susţine Lupu, Vladimir Voronin nu l-a convocat la nicio discuţie în format restrâns. Din spusele lui Lupu, ar reieşi că Voronin în mod intenţionat l-a expus, scoţându-l în faţă şi determinându-l să lanseze acuzaţii.
Lupu a mai declarat că nu cunoaşte ce s-a întâmplat la 7 aprilie şi a refuzat să-şi facă publice presupunerile.
În momentul în care clădirea Parlamentului fusese luată cu asalt şi incendiate unele încăperi, el încă se afla în biroul său şi spune că a văzut prin geam cum anumiţi indivizi coordonau acţiunile violente. Din stradă, i s-ar fi transmis mesajul să iasă pe pragul clădirii Parlamentului „cu un drapel alb, să se aşeze în genunchi şi să-şi ceară iertare”. Lupu susţine că doreşte şi el să ştie ce s-a întâmplat cu adevărat la 7 aprilie, pentru a afla şi cine i-a transmis respectivul mesaj. În context, el a reamintit că Parlamentul va constitui o comisie specială pentru anchetarea evenimentelor din aprilie.
Marian Lupu, actualul lider al Partidului Democrat, a părăsit Partidul Comuniştilor la 10 iunie 2009.


Priviţi aici fragmente video de la discuţia din 7 aprilie (din Casa Guvernului) dintre Marian Lupu şi Vladimir Voronin, pe de o parte, şi Vlad Filat, Dorin Chirtoacă şi Serafim Urechean, pe de alta. Lupu, despre care se ştia că este calculat şi calm, le vorbeşte pe un ton acuzator celor trei lideri liberali, loveşte cu palma în masă şi spune, între altele: „Situaţia a ieşit pe o dimensiune care se anunţă, eu nu arăt cu degetul la nimeni, dar se anunţă, ca caracter şi ca conţinut, ca o tentativă de lovitură de stat”.

La Moscova va ninge doar când va dori primarul Lujkov

Cu mulţi ani în urmă am privit un flim SF despre manipularea precipitaţiilor: ploile unora erau „furate” şi vândute altora. Cine avea nevoie de o ploaie la momentul potrivit, o cumpăra.
Aflu acum că acest procedeu nu mai este chiar de domeniul fantasticului. Primarul Moscovei, Iuri Lujkov, doreşte să scape capitala Rusiei de zăpezile abundente, care aduc cu sine gheţuş şi blocaje în trafic.
Ar urma ca din noiembrie până în martie aviaţia să pulverizeze pe nori o substanţă chimică mai înainte ca aceştia să ajungă deasupra Moscovei, astfel provocându-se „descărcarea” zăpezii în suburbii.
Operaţiunea ar costa aproximativ 6 milioane de dolari – o jumătate din suma pe care primăria o cheltuie pentru deszăpezirea drumurilor. Substanţa chimică „anti-zăpadă” conţine pudră de ciment, gheață deshidratată şi iodură de argint.
Suburbiile n-au primit vestea cu încântare – dacă vor trebui să ţină piept şi precipitaţiilor destinate Moscovei, în primăvară se vor confrunta cu inundaţii.
Lujkov promite să aplice manevra doar după ce moscoviţii îşi vor spune părerea în cadrul unui sondaj, dar proiectul a fost deja aprobat de consiliul local.
Presa rusă şi cea internaţională notează că Lujkov ţine şi ploile sub control. De Ziua Victoriei şi de Ziua Oraşului, el a plătit aviaţia pentru răspândirea unei substanţe chimice care să prevină ploaia.
Asemenea intervenţii îmi par periculoase pentru planetă – riscăm să provocăm mari dezechilibre.

sâmbătă, 17 octombrie 2009

A fost arestat presupusul autor al exploziei din centrul Chişinăului


"Persoana suspectată că a provocat explozia din Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost reţinută şi se află în arestul Poliţiei", a declarat ministrul de Interne, Victor Catan, în seara zilei de vineri, în cadrul emisiunii moderate de Mircea Surdu la postul public TV “Moldova 1”.
Sursa: Jurnal.md

Individul este bănuit că a aruncat o grenadă RG-42 în spatele Arcului de Triumf din Chişinău, în seara zilei de 14 octombrie, provocând o explozie care a rănit peste 40 de tineri şi copii. 16 persoane rănite de schije încă mai sunt internate în 3 spitale din Chişinău.
Unimedia notează că, potrivit ministrului de Interne, bănuitul ar fi fugit din R. Moldova în acea noapte, dar a fost capturat.
Potrivit Info-Prim Neo, Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan, a declarat presei că încă nu este clar dacă tânărul aflat în arestul Poliţiei este autorul atacului cu grenadă din 14 octombrie. Potrivit lui Catan, se verifică alibiul acestuia. Catan a declarat că sunt cercetate mai multe versiuni şi există mai mulţi suspecţi care corespund portretului-robot.
“În această dimineaţă am primit şi alte informaţii despre anumite persoane suspecte. Vom selecta versiunea cea mai veridica”, a afirmat Catan.

vineri, 16 octombrie 2009

Portretul-robot al individului care a aruncat grenada la Arcul de Triumf

Poliţia a dat publicităţii portretul-robot al individului care a aruncat o grenadă RG-42 în spatele Arcului de Triumf din Chişinău, în seara zilei de 14 octombrie, provocând o explozie care a rănit peste 40 de tineri şi copii.
Iată semnalmentele: 23-25 de ani, aproximativ 1,68 -1,72 m înălţime, corpolenţă medie, faţa ovală, părul castaniu, tuns scurt (2-3 cm), scurtă de culoare verde, pantaloni de culoare închisă, vorbea în română.

El riscă între 8 şi 15 ani de închisoare.
Procurorul general, Valeriu Zubco, a anunţat că “teroristul” a fost identificat deja, dar nu a făcut public numele acestuia.
Astăzi, 16 persoane care au suferit de pe urma exploziei mai erau internate la Spitalul de Urgenţă, Spitalul “Sfânta Treime” şi Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco”. La Spitalul de Urgenţă primesc îngrijiri 12 persoane.

joi, 15 octombrie 2009

Lucian Croitoru, desemnat de Băsescu pentru funcţia de premier. Discuţie telefonică Băsescu-Filat


Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat că l-a desemnat pentru funcţia de premier pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
Lucian Croitoru (foto) are 52 de ani. Este absolvent al Facultăţii de Planificare Cibernetică şi Calculatoare, din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. Este doctor în economie şi preşedinte al Centrului Român de Politici Economice.

13 secţii de votare vor fi deschise pentru alegerile prezidențiale din România pe teritoriul Republicii Moldova
În dimineaţa acestei zile de 15 octombrie, Traian Băsescu a discutat prin telefon cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat.
Potrivit Serviciului de presă al Guvernului de la Chişinău, ei au discutat despre cadrul general al relaţiilor bilaterale, inclusiv despre intenţia de a deschide noi secţii consulare ale României în Republica Moldova şi despre programata semnare a Acordului privind micul trafic la frontieră.
O altă temă importantă de discuţie a vizat cele 13 secţii de votare ce urmează a fi deschise pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile prezidenţiale din România, la 22 noiembrie.
Patru dintre cele 13 secţii vor fi deschise în Chişinău, iar restul - la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti, Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca.
Până acum, cetăţenii români din Republica Moldova puteau vota doar la Chişinău, la secţiile de votare de pe lângă Ambasada şi Consulatul României.
Din cauza rândurilor mari care se formau la aceste secţii şi distanţei care trebuia parcursă până la Chişinău, numeroşi oameni nici nu reuşeau să voteze.

Procuratura, SIS-ul şi MAI spun că explozia din centrul Chişinăului a fost un act terorist. Aseară, premierul Filat a fost ameninţat prin telefon

Valeriu Zubco, procurorul general: "Raza de acţiune a grenadei RG-42 este de circa 20 de metri. Astfel, numărul persoanelor care au avut de suferit este mai mic, decât dacă ar fi fost utilizată o grenadă modernă."

Procurorul general, Valeriu Zubco, a declarat joi, 15 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă că explozia din seara zilei de 14 octombrie din centrul Chişinăului este un act de terorism şi că în spatele acestei infracţiuni ar putea sta o persoană sau un grup din lumea interlopă.
Valeriu Zubco pune la îndoială că deflagraţia s-ar fi declanşat din întâmplare şi că cineva ar fi adus cu el la sărbătoare, fără rea intenţie, o grenadă. Procurorul a mai comunicat că în anticamera premierului Vlad Filat au fost făcute două apeluri telefonice de peste hotare cu ameninţări.
Procuratura Generală precizează, într-un comunicat de presă, că apelurile telefonice cu ameninţări de răfuială fizică la adresa prim-ministrului au fost înregistrate la 14 octombrie, între orele 21.30 şi 22.30.
Potrivit ministrului de interne, Victor Catan, sunt câţiva suspecţi pe cazul exploziei. Unele dintre victime au văzut un tânăr de aproximativ 25 de ani, cu înălţimea de 1,70-1,75 m, îmbrăcat în negru.
„La început ne gândeam că putea fi o tentativă de omor, dar, analizând situaţia intimidării populaţiei care se afla la acel moment în centru, s-a dovedit a fi un act de terorism”, a declarat ministrul. El a mai spus că 12 persoane din cele care au avut de suferit de pe urma exploziei rămân la Spitalul de Urgenţă, dar starea de sănătate este stabilă.
Potrivit lui Victor Catan, pentru asigurarea ordinii publice în timpul concertului de hram, a fost mobilizat mai bine de jumătate din efectivul poliţiei. Chiar şi aşa, nu s-a putut controla fiecare dintre persoanele din mulţime.
Sursa:
Info-Prim Neo
Primarul general, Dorin Chirtoacă, a convocat astăzi, 15 octombrie, şedinţa Comisiei municipale pentru situaţii excepţionale. Martorii şi toţi cei care au imagini video sau foto sunt rugaţi să participe la anchetarea cazului.
Nr. de telefon la MAI - 27 95 95, la Primărie - 22 10 02.

Alexandru Stoianoglo, vicepreşedintele Parlamentului din partea PD, consideră că explozia de ieri din Piaţa Marii Adunări Naţionale ar putea fi un accident sau o faptă necugetată a unor tineri. "După modul de executare, aceste acţiuni nu pot fi nicidecum calificate drept profesioniste", a declarat Stoinaoglo pentru RIA Novosti. Până la activitatea politică, Alexandru Stoianoglo a fost un timp viceprocuror general al Republicii Moldova.(Sursa: jurnal.md)

Notă: Potrivit specialiştilor, raza de acţiune a grenadei de luptă de tip RG-42 este de 5 metri, iar raza de siguranţă de 25 metri, efectul – schije. Raza de acţiune a unei grenade de tip F-1 este de 100 de metri şi nu există rază de siguranţă.
Detaliu: În centrul Chişinăului există numeroase camere de supraveghere, dar azi a ieşit la iveală următorul fapt: locul în care a fost aruncată grenada, în spatele Arcului de Triumf, este un „unghi mort”, neacoperit de nici una dintre camere.


În seara zilei de 14 octombrie, 223 de colaboratori ai Poliţiei au asigurat ordinea publică în Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde avea loc concertul de Ziua Oraşului. Alţi aproximativ 150 de poliţişti au fost dispersaţi în perimetrul străzilor Izmail şi Maria Cebotari. La concert, potrivit estimărilor Poliţiei, s-au adunat vreo 80 de mii de spectatori.
Reprezentanţi ai Poliţiei propun ca manifestările culturale de amploare să nu se mai desfăşoare în centrul capitalei, dar pe stadion, unde oamenii ar putea fi verificaţi şi protejaţi mai bine de forţele de ordine.


Un bărbat ameninţa cu o grenadă la Procuratura Generală

În dimineaţa zilei de 15 octombrie, între orele 10.00 şi 11.00, în faţa Procuraturii Generale, un bărbat ameninţa că va exploada o grenadă dacă nu va fi reexaminat cazul fiului său. Până la urmă, bărbatul a fost izolat, urcat într-o dubiţă şi dus într-o direcţie necunoscută. Ministrul de Interne, Victor Catan, a declarat că bărbatul avea un alt tip de grenadă decât cea care a explodat ieri, dar “la fel de periculoasă”.

Valeriu Zubco, procurorul general: "Cetăţeanul de azi dimineaţă este Zubin Leonid, care era nemulţumit că Zubin Denis, fiul său, este în închisoare de 7 ani. După conferinţa de presă, vom discuta cu el, deoarece el consideră că fiul său a fost condamnat ilegal, iar în spatele condamnării ar fi unele persoane interesate. Deci, nu este nicio legătură cu atentatul terorist de ieri."

(Citat şi imagine:
Unimedia)

40 de răniţi! Prima concluzie: a explodat o grenadă. Un martor susține că l-ar fi văzut pe autorul exploziei

La 14 octombrie, în intervalul 22.00 - 22.30, în timpul concertului dedicat Zilei Oraşului, lângă Arcul de Triumf din centrul Chişinăului s-a produs o explozie.

Cel puțin 40 de persoane au fost rănite în urma exploziei produse în seara zilei de 14 octombrie în centrul Chişinăului. Potrivit primarului Dorin Chirtoacă, 37 de răniți au fost transportați la Spitalul de Urgență, iar alte patru victime au fost duse în alte spitale din oraș, unde au primit îngrijiri mediacale.
Medicii susțin că cei mai mulți pacienți au răni la mâini și la picioare, două dintre victime au fost rănite în abdomen, dar niciunul dintre pacienți nu se află în pericol de moarte.
Pe parcursul nopţii, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, s-a aflat mai mult timp la Spitalul de Urgenţă, unde a discutat cu fiecare rănit în parte.

JURNAL TV a reușit să discute cu o persoană care susține că l-ar fi văzut pe autorul exploziei. ”L-am văzut pe un tip care a alergat prin mulțime cu un pistol în mână. A împușcat o dată și a aruncat ceva din mână. După asta, am auzit explozia, iar tipul a dispărut”, își amintște tânărul care a fost internat în spital cu multiple răni la mâini și la picioare. Băiatul susține că individul era îmbrăcat în negru și se afla la o distanță de vreo 15 metri de el.
Explozia din această noapte din centrul Chişinăului a fost provocată de o grenadă de luptă. Ministrul de Interne, Victor Catană, nu exclude că ar putea fi un act terorist.”Este cert că este vorba despre un explozibil care se folosește în armată. Putem presupune că este un act terorist, urmează să stabilim dacă acesta a fost comis din imprudență, huliganism sau alte motive”, a declarat ministrul de Interne.
În această dimineață, anchetatorii urmează să mai verifice încă o dată locul exploziei, la lumina zilei.
Sursa: Jurnal.md, Jurnaltv.md

Priviţi mai multe reportaje pe Jurnaltv.md, precum şi emisia nocturnă în direct a acestui post de televiziune prin Internet.

Explozie în centrul Chişinăului. 25 de răniţi au ajuns la spital. Nu există morţi

Ultimul bilanț: 32 de răniți - video Jurnal TV
Pro TV relatează despre 26 de răniţi, cu precizarea că starea acestora "nu este gravă". Comisarul General al Chişinăului a declarat că, posibil, explozia a fost provocată de o grenadă de tip RGD.
Tudor Căpăţână, specialist principal la Comisariatul General de Poliţie, spune că ar putea fi vorba de un atac terorist. Oamenii nu au fost evacuaţi din PMAN, pentru a nu provoca panică.
La 14 octombrie, în intervalul 22.00 - 22.30, în timpul concertului dedicat Zilei Oraşului, lângă Arcul de Triumf din centrul Chişinăului a avut loc o explozie.
În urma acesteia au fost răniţi mai mulţi tineri, care au fost transportaţi de urgenţă la spital. Nu a decedat nimeni.
Nu se cunoaşte ce a explodat cu exactitate, dar se presupune că ar fi fost fie un balon de gaz, fie o grenadă de tip RGD.
Reprezentanţii poliţiei şi ai Ministerului Afacerilor Interne au înconjurat locul accidentului, interzicând accesul.
După cca 10-15 minute de la explozie, reporterul Unimedia a ajuns la faţa locului, timp în care 4 ambulanţe pline cu răniţi se îndreptau spre Spitalul de Urgenţă. Primarul capitalei a declarat pentru presă că este vorba de cel puţin 25 de persoane care au ajuns la spital. Aceştia erau în mare parte tineri, care aveau urme de sânge pe corp (spate, picioare, cutia toracică). Totodată, mai multe urme de sânge puteau fi văzute pe asfaltul din spatele scenei, dar şi lângă Arcul de Triumf.
În pofida exploziei, concertul nu a fost întrerupt. Ştefan Bănică jr, interpretul care evolua în acel moment, şi-a continuat recitalul până aproape de ora 23.00.

După relatările Unimedia

Informaţii noi: Procuratura, SIS-ul şi MAI spun că explozia din centrul Chişinăului a fost un act terorist
40 de răniţi! Prima concluzie: a explodat o grenadă. Un martor susține că l-ar fi văzut pe autorul exploziei (apasă şi citeşte)

Dorin Chirtoacă - un premier pentru România?


Romanian Global News susţine că preşedintele Traian Băsescu s-ar fi gândit să-l nominalizeze pe primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, la funcţia de premier al României.
Contactat de agenţie, Chirtoacă (foto) ar fi declarat că se simte onorat şi că va analiza această posibilitate de a forma noul guvern de la Bucureşti. Ştirea – aici.

În “Gardianul" din 15 octombrie, Viorel Patrichi dezvoltă ideea:
“Agenţia Romanian Global News lansează un gând pe care l-ar fi avut Traian Băsescu după înlăturarea lui Emil Boc: să-l numească pe Dorin Chirtoacă pe funcţia de premier al României fiindcă îndeplineşte toate criteriile.
Fiindca tot se poartă primarii la Palatul Cotroceni sau la Palatul Victoria, Dorin Chirtoacă este primarul celui mai mare oraş românesc, al doilea după Bucureşti (Chişinăul are un milion de locuitori, comparativ cu Sibiul, care are 80.000); Este român, iar nu etnic străin de spaţiul românesc;
A studiat în România (a absolvit Liceul “Costache Negruzzi” din Iaşi, Facultatea de Drept din Bucureşti şi a terminat masteratul la Sorbona); Este total independent de toate partidele politice din România;
S-a dovedit un bun gospodar la Chişinău, ceea ce i-a iritat pe comunişti; Provine dintr-o veche familie românească, cu vechi tradiţii anticomuniste; Nici un partid politic de la Bucureşti nu ar putea respinge o asemenea propunere cu argumente rezonabile. O asemenea nominalizare trăsnită i-ar lua prin surprindere pe mulţi nu numai din România.”
Articolul –
aici.

miercuri, 14 octombrie 2009

Parlamentul va constitui Comisia pentru investigarea evenimentelor din aprilie. Raport: reţinuţi – 700, torturaţi – 200, inclusiv copii




Potrivit agendei anunţate, Parlamentul ar urma să constituie săptămâna aceasta, la 15 sau 16 octombrie, Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.
Un raport făcut public la 13 octombrie de Fundaţia “Soros-Moldova” conţine următoarele informaţii: după protestele din 7 aprilie, Poliţia a reţinut 674 de persoane, inclusiv 83 de minori. 212 persoane, inclusiv 26 de copii, au declarat că au fost torturate de poliţişti.
Raportul a fost elaborat cu participarea mai multor organizaţii de promovare şi protejare a drepturilor omului.
Una dintre concluziile raportului este că autorităţile comuniste de la Chişinău au folosit masiv “poliţişti mascaţi şi în haine civile, având intenţia de a-i proteja pe ofiţerii de poliţie, însă astfel încălcând standardele internaţionale”.
Altă constatare: poliţia i-a bătut pe suspecţi în faţa unui număr mare de poliţişti cu diverse ranguri, ceea ce ar însemna că torturile au fost aplicate cu ştirea şi chiar aprobarea unor responsabili de rang înalt.
Raportul recomandă pedepsirea poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor care au comis şi au admis torturile şi au încălcat prevederile legislative referitoare la reţinere, interogare şi detenţie.
„Ţinta autorităţilor au fost tinerii. Este strigător la cer să afli ce fel de comportament inuman au suportat”, a declarat Igor Grosu, membru al grupului de criză. „Zeci de infractori, printre care şi de grad înalt, se bucură în continuare de funcţiile avute. Este înfricoşător”, a spus Victor Munteanu, Director al Programului de Drept.

Victimele protestelor anticomuniste din aprilie au fost comemorate la Chişinău şi în multe oraşe din România (la 7 octombrie 2009)

marți, 13 octombrie 2009

De ce 14 octombrie este zi de Hram la Chişinău?


Cum de s-a întâmplat că oraşul Chişinău, capitala Republicii Moldova, şi oraşul Iaşi (capitala istorică a Moldovei) îşi sărbătoresc Hramul în aceeaşi zi, la 14 octombrie?
Practic, dintr-o întâmplare a rezultat acest simbolism frumos al unităţii dintre cele două maluri ale Prutului. Cu siguranţă, dacă fostele autorităţi ale statului ar fi înţeles din start implicaţiile acestei coincidenţe pentru percepţia românilor, ar fi căutat o altă zi pentru Hramul Chişinăului. Dar poate că autorităţile comuniste au ţinut cont doar de faptul că tot la 14 octombrie îşi sărbătoreşte hramul şi Tiraspolul?
Nu am găsit date exacte nici măcar pe site-ul Primăriei, aşa că mă voi baza pe propria-mi memorie: din 1991 şi până prin 2000, Chişinăul îşi sărbătorea Ziua Oraşului în a doua duminică a lunii octombrie, iar sărbătoarea a început să fie numită şi „Hram”. Dar se întâmpla ca a doua duminică din octombrie să nu coincidă cu nicio sărbătoare creştină importantă. Oamenii se uitau în calendar şi se întrebau ce fel de hram sărbătorim, în situaţia în care hramul unei localităţi este dictat de hramul (numele) bisericii sale. Bunăoară, Catedrala din centrul Chişinăului are hramul „Naşterea Domnului”.
În 2001, a doua duminică din luna octombrie a fost ziua de 14 octombrie, când în Republica Moldova se sărbătoreşte Acoperământul Maicii Domnului, conform calendarului bisericesc de stil vechi. Toată lumea părea mulţumită şi împăcată, iar ziua de 14 octombrie a rămas să fie zi de Hram.

Istoricii spun că prima atestare documentară scrisă a Chişinăului ca aşezare în valea râului Bâc este din 17 iulie 1436 – de acum 573 de ani. Bineînţeles, vârsta Chişinăului poate fi mai mare.

Pentru oraşul Iaşi, ziua de Hram de 14 octombrie este ziua cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, „ocrotitoarea întregii Moldove”, moaştele căreia se păstrează din 1641 la Catedrala Mitropolitană din oraş. Şi în Republica Moldova numeroşi creştini, localităţi întregi chiar, o sărbătoresc pe sfântă în această zi. Dar o altă parte a creştinilor basarabeni, mai numeroasă, o vor cinsti pe Sfânta Parascheva la 27 octombrie (conform calendarului bisericesc de stil vechi, odată cu Biserica Ortodoxă Rusă), în timp ce la 14 octombrie vor sărbători Acoperământul Maicii Domnului.
Ziua de Hram este zi nelucrătoare.
Iată şi versiunea Agenţiei Info-Prim Neo cu privire la instituirea Hramului pe data de 14 octombrie: “Sărbătoarea a fost aleasă de Primăria Chişinău şi reprezentanţii ambelor mitropolii (Mitropolia Moldovei şi Mitropolia Basarabiei) drept hramul oraşului din cele trei hramuri ale Catedralei “Naşterea Domnului”.
În acea zi mohorâtă a anului 2000, în timpul Sfintei Liturghii, asupra capitalei a ieşit soarele, trezind în sufletul enoriaşilor convingerea că inaugurarea Hramului Chişinăului este binecuvântată de Dumnezeu şi de Maica Domnului.”

14 octombrie - Sfânta Cuvioasă Parascheva. Hram la Chişinău şi Hram la Iaşi



Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, „ocrotitoarea întregii Moldove” şi protectoare în toate ţările ortodoxe din Balcani, este sărbătorită la 14 octombrie, conform calendarului bisericesc ortodox de stil nou, şi la 27 octombrie, după calendarul bisericesc de stil vechi, respectat de cea mai mare parte a enoriaşilor din Republica Moldova.

La 14 octombrie, de Sfânta Parascheva, este sărbătorit Hramul oraşului Iaşi. Şi la Chişinău este zi de Hram la 14 octombrie, dar cu prilejul Sărbătorii Acoperământului Maicii Domnului, conform calendarului de stil vechi, cu un decalaj de 13 zile faţă de stilul nou (gregorian).

De 368 de ani (din 1641), moaştele Sf. Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană de la Iaşi şi au făcut nenumărate minuni şi vindecări de boli. Prima minune este păstrarea intactă a moaştelor - corpul sfintei, deşi a stat sute de ani îngropat în pământ, nu s-a deteriorat deloc. Moaştele nu au nicio vătămare, deşi de nenumărate ori au fost strămutate dintr-o parte în alta, de la un popor la altul. Aşezat în raclă, corpul Sfintei Parascheva arată precum cel al unui om viu care doarme.
 

“Dar pentru ca nimeni dintre cei curioşi şi necredincioşi să nu iscodească trupul ei, prea sfinţii episcopi, cu sfat de obşte, l-au sigilat în decursul anilor într-o îmbrăcăminte albă de fir, peste care au aşezat un voal de fir, i-au pus sub cap o pernă frumos împodobită, pe frunte o cunună de argint, iar pe piept o icoană cu chipul Sfintei Parascheva, pentru sărutare”, explica Arhimandritul Ioanichie Bălan în cartea “Sfintele Moaşte din România”.
 

Pelerinii sărută racla şi icoana, îşi ating fruntea şi mâna de mâinile sfintei. Mulţi credincioşi au avut trăiri şi experienţe mistice unice şi absolut deosebite legate de Sfânta Parascheva – istorii ce nu merită a fi povestite oricui.
 

Moaştele Sfintei Parascheva sunt cele mai popularizate în România, la racla ei închinându-se zilnic, într-un pelerinaj continuu, cei mai mulţi credincioşi.



Din puţinele ştiri referitoare la viaţa ei, aflăm că a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. Sfânta Parascheva s-a născut în 1025, în Epivat (azi Boiadoş), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului Bizantin. 

Părinţii ei erau oameni de neam bun şi credincioşi, râvnitori spre cele sfinte şi destul de înstăriţi.
 

Îndrumată de Duhul Sfânt, foarte tânăra Parascheva – o adolescentă de 15-16 ani – şi-a părăsit părinţii şi „frumuseţea acestei lumi” şi s-a retras „în adâncul pustiei”. În timpul vieţii, ea a fost admirată pentru frumuseţea exterioară deosebită, dar, mai ales, pentru puritatea şi frumuseţea sufletului.
A trecut la cele veşnice la doar 27 de ani, în Epivat, localitatea în care văzuse lumina zilei şi în care a fost îndrumată de Dumnezeu să se întoarcă. Ştia şi motivul pentru care o face – să fie înmormântată în pământul ei.
 

Sfânta Cuvioasă Parascheva şi-a dat sufletul împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu. Dar a fost îngropată ca o străină, nimeni neştiind cine era.
 

Dumnezeu, însă, dorind s-o proslăvească, a descoperit în chip minunat cine era. Trupul Prea Cuvioasei Parascheva a fost găsit neputred şi plin de mireasmă. Moaştele ei au stat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Epivat vreo două sute de ani, săvârşindu-se multe semne şi minuni în jurul lor. Vestea despre acestea s-a răspândit în toată Peninsula Balcanică şi în Asia Mică.
 

Mulţi credincioşi greci, bulgari şi valahi din aceste locuri se îndreptau spre Epivat pentru a se închina la cinstitele ei moaşte. Pe urmă, în virtutea evenimentelor istorice şi invaziilor turceşti, moaştele sfintei s-au păstrat la Tîrnovo, la Belgrad şi la Constantinopol, timp de sute de ani.

În anul 1641, după ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile către Patriarhia ecumenică din Constantinopol, cârmuitorul ei de atunci, împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei Parascheva.
 

Racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoţită de trei mitropoliţi greci. Apoi, de la Galaţi, moaştele sfintei au fost transportate la Iaşi.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită la 14 octombrie, întrucât generalizarea cultului ei s-a făcut, în catedrala mitropolitană din Iaşi, la 14 octombrie 1955. Aceasta, în prezenţa a numeroşi ierarhi români, precum şi a unor reprezentanţi ai Bisericilor ortodoxe Rusă şi Bulgară.

Ca o dovadă a dragostei pe care au avut-o şi o au şi creştinii basarabeni pentru Sfânta Parascheva, este şi faptul că la 27 octombrie este zi de Hram în numeroase localităţi din Republica Moldova. Printre acestea se numără şi Gura-Căinarului, din Floreşti. Biserica din Gura-Căinarului, cu hramul “Sfânta Parascheva”, a stat 19 ani închisă pe timpul comunismului, fiind redeschisă abia în anii Perestroikăi lui Gorbaciov.
 

Mai multe localităţi din municipiul Chişinău îşi sărbătoresc Hramul la 27 octombrie, printre care Dobrogea, Tohatin, Ciorescu, Goieni, Făureşti şi Hulboaca.

sâmbătă, 10 octombrie 2009

Reuniunea CSI, fără rezultate spectaculoase

Principalul rezultat al reuniunii CSI, care s-a desfăşurat la Chişinău în zilele de 8 şi 9 octombrie, este adoptarea unui plan comun de depăşire a crizei economice. Alte subiecte abordate au vizat cooperarea pe plan social şi umanitar. Nu s-a discutat despre diferendul transnistrean şi nu a fost pusă problema ieşirii Republicii Moldova din CSI, deşi oficialii de la Chişinău au repetat şi cu această ocazie că organizaţia este ineficientă şi incapabilă să soluţioneze problemele statelor-membre.
Cu ocazia reuniunii CSI, Republica Moldova i-a transmis Federaţiei Ruse preşedinţia anuală prin rotaţie a organizaţiei.
La 9 octombrie, Mihai Ghimpu a avut un discurs de deschidere, dar lucrările reuniunii preşedinţilor CSI au fost moderate de ministrul moldovean al Economiei, Valeriu Lazăr. Lazăr a spus că participarea lui Marian Lupu, liderul PDM, la reuniunea şefilor de stat este îndreptăţită de calitatea sa de candidat al AIE la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dorindu-se „asigurarea unei continuităţi fireşti”.
Întâlnirea preşedinţilor din CSI, la care au participat 7 din cei 11 şefi ai statelor-membre, a fost desfăşurată „cu uşile închise” şi a durat cu vreo două ore mai mult decât era prevăzut. Din acest motiv, a fost anulată recepţia ce urma să fie dată la Cricova, bucatele pregătite fiind oferite unor aziluri de bătrâni şi orfelinate. Oficialii au fost foarte zgârciţi în declaraţii, preşedintele rus, bunăoară, evitând orice contact cu presa.

Surprize pentru politica internă

Surpriza summit-ului a fost participarea lui Marian Lupu la şedinţă şi întâlnirea sa bilaterală cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev. Preşedintele Federaţiei Ruse a avut şi o întrevedere bilaterală cu Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova, preşedinte al Parlamentului. Pe de altă parte, Medevedev a refuzat o întâlnire cu ex-preşedintele Vladimir Voronin, fapt pe care observatorii îl explică prin dezinteresul actual al Kremlinului faţă de Partidul Comuniştilor. Aceiaşi observatori sunt de părere că întrevederea cu Medvedev îi creşte şansele lui Lupu de a fi ales preşedinte.
În timp ce Marian Lupu nu a dorit să ofere detalii despre discuţia pe care a avut-o cu Medevedev, Ghimpu a oferit amănunte despre dialogul său cu preşedintele rus. Potrivit lui, liderul de la Kremlin a urat succes Alianţei pentru Integrarea Europeană, inclusiv în alegerea viitorului şef de stat. La întrevedere, Mihai Ghimpu a solicitat retragerea armatei şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova, conform angajamentelor pe care Federaţia Rusă şi le-a asumat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, şi a solicitat ca Moscova să-l influenţeze pe liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, în contextul soluţionării pe cale paşnică a diferendului transnistrean şi reintegrării statului.

Rusia nu promite că-şi retragă armata

Din cele povestite de Mihai Ghimpu, Medvedev nu a promis că Rusia se va grăbi să-şi retragă armata şi armamentul. Ruşii insistă pe ideea că retragerea trebuie realizată în paralel cu soluţionarea problemei transnistrene. Prin urmare, nu ar trebui să ne aşteptăm că angajamentul va fi onorat în timpul apropiat, mai ales că Moscova nu-şi ascunde interesul geostrategic în regiune. „Federaţia Rusă nu este interesată ca NATO să se apropie de hotarul său” şi „ar trebui găsit limbaj comun şi cu Igor Smirnov”, i-a explicat preşedintele rus lui Mihai Ghimpu.
„I-am răspuns că 17 ani de dialog este prea mult şi că retragerea muniţiilor armatei ruse din regiunea transnistreană nu poate fi rezolvată cu Smirnov. Părerea mea este că Rusia urmează să îndeplinească angajamentul luat la Istanbul, cu atât mai mult, cu cât nimeni nu are de gând să construiască aici baze militare. Sunt muniţii vechi, care trebuie retrase. În concluzie, am ajuns la înţelegerea că retragerea armatei ruse depinde de garanţia noastră cu privire la neutralitate, prevăzută în Constituţia R. Moldova, normă care poate fi exclusă doar în urma unui referendum”, a declarat presei Mihai Ghimpu. El a subliniat că R. Moldova este pusă în situaţia să rămână un “stat-tampon”, “să sufere din cauza relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi NATO”, fapt pe care l-a calificat drept “incorect”.
Ghimpu a adăugat că regiunea separatistă transnistreană “nu ne permite să ne dezvoltăm în plan economic şi să ne integrăm în Uniunea Europeană”, precizând că această părere a fost împărtăşită şi de preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko.
“Federaţia Rusă este dispusa să ne ajute în soluţionarea acestui conflict. L-am rugat chiar pe Medvedev să întreprindă măsurile necesare în acest sens. Urmează să reactivăm formatul „5+2” pentru reglementarea transnistreana. Nu ne-am referit la memorandumul Kozak. Nu face, pentru că acolo sunt lucruri inacceptabile, cum ar fi federalizarea. Noi am vorbit că Rusia respectă independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova, ceea ce înseamnă că de aici trebuie să pornim. Avem Constituţia şi Legea din 2005 privind principiile de reglementare. Confederaţia, federalizarea nu constituie soluţia prin care se va soluţiona problema transnistreană. Ba, mai mult, în felul acesta ea poate fi complicată”, a fost de părere Mihai Ghimpu.

Ucraina şi Belarus, interesate de schimburi economice

La întâlnirile lor cu Ghimpu, sprijin pentru AIE şi disponibilitatea de a îmbunătăţi cooperarea pe plan economic cu Republica Moldova au exprimat preşedinţii Ucrainei şi Belarusului, Victor Iuşcenko şi, respectiv, Aleksandr Lukaşenco. Între altele, preşedintele belarus a spus că va dispune neîntârziat deschiderea pieţei din ţara sa pentru importuri de struguri din R. Moldova. Detaliat, subiectul urmează a fi discutat de premierul Vlad Filat cu omologul său de la Minsk, poate chiar cu prilejul unei întrevederi.
În cadrul summit-ului CSI, oficialii moldoveni au subliniat că integrarea în Uniunea Europeană este prioritatea absolută a R. Moldova, dar că aceasta este interesată şi de cooperarea şi relaţiile bune cu statele CSI, de valorificarea potenţialului pe plan comercial-economic. În continuare, cea mai mare parte a exporturilor moldoveneşti este asimilată de ţările CSI. Exporturile pe piaţa rusă au scăzut simţitor din 2006, după ce Moscova a pus sub embargou vinurile produse în R. Moldova. Statisticile oficiale pe 8 luni ale anului 2009 făcute publice la Chişinău arată, însă, că Federaţia Rusă a revenit pe prima poziţie în topul partenerilor noştri comerciali. România, care pe parcursul anului 2008 şi în primele luni ale anului 2009 a fost principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti, a pierdut poziţia de lider la scurt timp după introducerea de către Chişinău a vizelor pentru cetăţenii români.
„Moldova va fi un partener previzibil, care va inspira încredere tuturor statelor CSI, activizându-şi, în măsura posibilităţilor, rolul său în procesul de cooperare internaţională. Se încheie preşedinţia R. Moldova în instituţiile esenţiale ale CSI, în special în Consiliul miniştrilor de externe. Nu a fost o preşedinţie uşoară, inclusiv în contextul proceselor politice care au avut loc în ţara noastră. Totuşi, în opinia noastră, planul preşedinţiei a fost îndeplinit”, a declarat, în faimosul limbaj diplomatic, Iurie Leancă, ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la deschiderea reuniunii miniştrilor de Externe din 8 octombrie.

La începutul blogului