sâmbătă, 31 octombrie 2009

Ministrul Marinuţa: De la Răsărit până la Asfinţit avem în unele localităţi morminte ale românilor noştri


Cu ocazia cinstirii militarilor români căzuţi la datorie în Basarabia, reporterul Radio România Actualităţi Septimiu Roman i-a adresat câteva întrebari noului ministru al Apărării de la Chişinău, Vitalie Marinuţa (foto), întrebari legate de momentul comemorării, dar şi despre cum vede noul ministru colaborarea dintre armatele celor două state româneşti. Romanian Global News preia răspunsurile, pentru că ele demonstrează o nouă viziune legată de istoria comună şi de viitor.

Reporter: Domnule Ministru cum comentaţi importanţa acestui eveniment ?
V.M : Astăzi este un eveniment - eu socot - foarte semnificativ atât pentru basarabenii din Republica Moldova, cât şi pentru românii de peste Prut. Dacă luăm în considerare că armata, armatele sunt predestinate de a-şi apăra poporul şi ne uităm în istoria noastră comună, vedem că de la Răsărit până la Asfinţit avem în unele localităţi morminte ale românilor noştri, iar aceste morminte trebuie să fie ceva sfânt pentru noi, pentru că ne povestesc de istoria neamului.
Acest eveniment este unul dintre acele evenimente care ne readuce în istorie şi ne face să ne aplecăm capetele în faţa celor ce au pus temelia zilei de astăzi şi să ne gândim la viitorul pe care-l făurim noi astăzi pentru nepoţii şi strănepoţii noştri!...
Putem spune că este şi un act de reparaţie istorică, fiindca noi, militarii, ne îndeplinim obligaţiile noastre, servim poporul nostru şi suntem la datorie. Nu are importanţă cine sunt politicienii, noi, ca militari, ne îndeplinim această datorie. Şi, cu regret, în aceste morminte, sunt - în majoritatea cazurilor - persoane tinere şi foarte tinere - cei care ar fi trebuit să fie viitorul, elita naţiunii noastre; însă, cu regret, ei sunt acum în pământ şi noi trebuie să-i omagiem.

Reporter: Domnule ministru, pe linie strict militară, cum apreciaţi relaţiile bilaterale? Le socotiţi satisfăcătoare, sau "e loc şi de mai bine", cum se spune?

V.M.: La momentul actual avem relaţii foarte strânse cu România, dar eu sunt o persoană optimistă şi cred - ba chiar aş spune că sunt ferm convins - că avem loc pentru îmbunătăţirea acestor relaţii - în special luând în considerare atitudinea guvernării precedente faţă de relaţiile bilaterale şi vectorul nou în prezenta guvernare. De aceea, eu socot că va fi o ameliorare a relaţiilor bune pe linie militară şi vom fi martori cu toţii la aceste evenimente în curând.


Vitalie Marinuţa s-a născut la 16 iunie 1970 în satul Holercani, raionul Dubăsari. În anul 1992 a absolvit şcoala militară a trupelor aeropurtate din Reazan. În perioada iulie 1992 - ianuarie 1999, a deţinut diferite funcţii în cadrul Batalionului cu destinaţie specială "Fulger" (comandant de pluton, comandant de companie, şef stat major, locţiitor comandant batalion). Din octombrie 2000 şi până în decembrie 2002, a deţinut funcţia de comandant al Batalionului 22 de menţinere a păcii. În 2004 a absolvit Şcoala Navală de studii postuniversitare din Monterey, SUA, devenind magistru în domeniul securităţii. În perioada iulie 2004 - iulie 2005, a activat ca specialist principal în secţia planificare şi programe, Direcţia operaţii, Marele Stat Major al Armatei Naţionale.
În perioada iulie 2005 - iulie 2006, a fost ofiţer pentru planificare politico-militară strategică în cadrul Comandamentului Central al Forţtelor Armate ale Statelor Unite (US CENTCOM), Tampa, Florida. Din august 2006 şi pană în iulie 2007, când a trecut în rezervă, Vitalie Marinuţa a deţinut funcţia de şef secţie cooperare internaţională şi integrare euro-atlantică în cadrul Direcţiei politică militară şi relaţii externe din cadrul Ministerului Apărării.
Sursa: Romanian Global News

Militarii români înhumaţi pe teritoriul Republicii Moldova provin din rândul celor căzuţi în al doilea război mondial în luptele pentru eliberarea Basarabiei. Conform datelor deţinute până în prezent, numărul lor este de 6.072.
Principalele localităţi în care sunt înhumaţi militarii români sunt: Ţiganca (1.020), Cania (938), Micleuşeni (350), Chişinau (232), Soroca (455), Tighina (518).
Amănunte despre aceste cimitire – pe pagina web a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului