sâmbătă, 10 octombrie 2009

Reuniunea CSI, fără rezultate spectaculoase

Principalul rezultat al reuniunii CSI, care s-a desfăşurat la Chişinău în zilele de 8 şi 9 octombrie, este adoptarea unui plan comun de depăşire a crizei economice. Alte subiecte abordate au vizat cooperarea pe plan social şi umanitar. Nu s-a discutat despre diferendul transnistrean şi nu a fost pusă problema ieşirii Republicii Moldova din CSI, deşi oficialii de la Chişinău au repetat şi cu această ocazie că organizaţia este ineficientă şi incapabilă să soluţioneze problemele statelor-membre.
Cu ocazia reuniunii CSI, Republica Moldova i-a transmis Federaţiei Ruse preşedinţia anuală prin rotaţie a organizaţiei.
La 9 octombrie, Mihai Ghimpu a avut un discurs de deschidere, dar lucrările reuniunii preşedinţilor CSI au fost moderate de ministrul moldovean al Economiei, Valeriu Lazăr. Lazăr a spus că participarea lui Marian Lupu, liderul PDM, la reuniunea şefilor de stat este îndreptăţită de calitatea sa de candidat al AIE la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, dorindu-se „asigurarea unei continuităţi fireşti”.
Întâlnirea preşedinţilor din CSI, la care au participat 7 din cei 11 şefi ai statelor-membre, a fost desfăşurată „cu uşile închise” şi a durat cu vreo două ore mai mult decât era prevăzut. Din acest motiv, a fost anulată recepţia ce urma să fie dată la Cricova, bucatele pregătite fiind oferite unor aziluri de bătrâni şi orfelinate. Oficialii au fost foarte zgârciţi în declaraţii, preşedintele rus, bunăoară, evitând orice contact cu presa.

Surprize pentru politica internă

Surpriza summit-ului a fost participarea lui Marian Lupu la şedinţă şi întâlnirea sa bilaterală cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev. Preşedintele Federaţiei Ruse a avut şi o întrevedere bilaterală cu Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova, preşedinte al Parlamentului. Pe de altă parte, Medevedev a refuzat o întâlnire cu ex-preşedintele Vladimir Voronin, fapt pe care observatorii îl explică prin dezinteresul actual al Kremlinului faţă de Partidul Comuniştilor. Aceiaşi observatori sunt de părere că întrevederea cu Medvedev îi creşte şansele lui Lupu de a fi ales preşedinte.
În timp ce Marian Lupu nu a dorit să ofere detalii despre discuţia pe care a avut-o cu Medevedev, Ghimpu a oferit amănunte despre dialogul său cu preşedintele rus. Potrivit lui, liderul de la Kremlin a urat succes Alianţei pentru Integrarea Europeană, inclusiv în alegerea viitorului şef de stat. La întrevedere, Mihai Ghimpu a solicitat retragerea armatei şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova, conform angajamentelor pe care Federaţia Rusă şi le-a asumat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, şi a solicitat ca Moscova să-l influenţeze pe liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, în contextul soluţionării pe cale paşnică a diferendului transnistrean şi reintegrării statului.

Rusia nu promite că-şi retragă armata

Din cele povestite de Mihai Ghimpu, Medvedev nu a promis că Rusia se va grăbi să-şi retragă armata şi armamentul. Ruşii insistă pe ideea că retragerea trebuie realizată în paralel cu soluţionarea problemei transnistrene. Prin urmare, nu ar trebui să ne aşteptăm că angajamentul va fi onorat în timpul apropiat, mai ales că Moscova nu-şi ascunde interesul geostrategic în regiune. „Federaţia Rusă nu este interesată ca NATO să se apropie de hotarul său” şi „ar trebui găsit limbaj comun şi cu Igor Smirnov”, i-a explicat preşedintele rus lui Mihai Ghimpu.
„I-am răspuns că 17 ani de dialog este prea mult şi că retragerea muniţiilor armatei ruse din regiunea transnistreană nu poate fi rezolvată cu Smirnov. Părerea mea este că Rusia urmează să îndeplinească angajamentul luat la Istanbul, cu atât mai mult, cu cât nimeni nu are de gând să construiască aici baze militare. Sunt muniţii vechi, care trebuie retrase. În concluzie, am ajuns la înţelegerea că retragerea armatei ruse depinde de garanţia noastră cu privire la neutralitate, prevăzută în Constituţia R. Moldova, normă care poate fi exclusă doar în urma unui referendum”, a declarat presei Mihai Ghimpu. El a subliniat că R. Moldova este pusă în situaţia să rămână un “stat-tampon”, “să sufere din cauza relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi NATO”, fapt pe care l-a calificat drept “incorect”.
Ghimpu a adăugat că regiunea separatistă transnistreană “nu ne permite să ne dezvoltăm în plan economic şi să ne integrăm în Uniunea Europeană”, precizând că această părere a fost împărtăşită şi de preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenko.
“Federaţia Rusă este dispusa să ne ajute în soluţionarea acestui conflict. L-am rugat chiar pe Medvedev să întreprindă măsurile necesare în acest sens. Urmează să reactivăm formatul „5+2” pentru reglementarea transnistreana. Nu ne-am referit la memorandumul Kozak. Nu face, pentru că acolo sunt lucruri inacceptabile, cum ar fi federalizarea. Noi am vorbit că Rusia respectă independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova, ceea ce înseamnă că de aici trebuie să pornim. Avem Constituţia şi Legea din 2005 privind principiile de reglementare. Confederaţia, federalizarea nu constituie soluţia prin care se va soluţiona problema transnistreană. Ba, mai mult, în felul acesta ea poate fi complicată”, a fost de părere Mihai Ghimpu.

Ucraina şi Belarus, interesate de schimburi economice

La întâlnirile lor cu Ghimpu, sprijin pentru AIE şi disponibilitatea de a îmbunătăţi cooperarea pe plan economic cu Republica Moldova au exprimat preşedinţii Ucrainei şi Belarusului, Victor Iuşcenko şi, respectiv, Aleksandr Lukaşenco. Între altele, preşedintele belarus a spus că va dispune neîntârziat deschiderea pieţei din ţara sa pentru importuri de struguri din R. Moldova. Detaliat, subiectul urmează a fi discutat de premierul Vlad Filat cu omologul său de la Minsk, poate chiar cu prilejul unei întrevederi.
În cadrul summit-ului CSI, oficialii moldoveni au subliniat că integrarea în Uniunea Europeană este prioritatea absolută a R. Moldova, dar că aceasta este interesată şi de cooperarea şi relaţiile bune cu statele CSI, de valorificarea potenţialului pe plan comercial-economic. În continuare, cea mai mare parte a exporturilor moldoveneşti este asimilată de ţările CSI. Exporturile pe piaţa rusă au scăzut simţitor din 2006, după ce Moscova a pus sub embargou vinurile produse în R. Moldova. Statisticile oficiale pe 8 luni ale anului 2009 făcute publice la Chişinău arată, însă, că Federaţia Rusă a revenit pe prima poziţie în topul partenerilor noştri comerciali. România, care pe parcursul anului 2008 şi în primele luni ale anului 2009 a fost principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti, a pierdut poziţia de lider la scurt timp după introducerea de către Chişinău a vizelor pentru cetăţenii români.
„Moldova va fi un partener previzibil, care va inspira încredere tuturor statelor CSI, activizându-şi, în măsura posibilităţilor, rolul său în procesul de cooperare internaţională. Se încheie preşedinţia R. Moldova în instituţiile esenţiale ale CSI, în special în Consiliul miniştrilor de externe. Nu a fost o preşedinţie uşoară, inclusiv în contextul proceselor politice care au avut loc în ţara noastră. Totuşi, în opinia noastră, planul preşedinţiei a fost îndeplinit”, a declarat, în faimosul limbaj diplomatic, Iurie Leancă, ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la deschiderea reuniunii miniştrilor de Externe din 8 octombrie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului