joi, 8 octombrie 2009

Victimele protestelor anticomuniste din aprilie au fost comemorate la Chişinău şi în multe oraşe din România

Foto: europalibera.org
Tinerii care au murit în noaptea de 7 spre 8 aprilie au fost comemoraţi în seara zilei de 7 octombrie la Chişinău, precum şi în multe oraşe din România.
Iată lista oraşelor prezentată de
stiri.românism.net: Braşov, Bucureşti, Chişinău, Cluj, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Vaslui, Timişoara, Tulcea. „Cot la cot, români din dreapta şi din stânga Prutului au aprins lumânări şi au ţinut un moment de reculegere, acţiunea având titlul “NOI NU UITĂM””, scrie site-ul.
Cu 6 luni în urmă, pe fondul demonstraţiilor anti-comuniste de la Chişinău, deturnate către violenţe şi devastări fără precedent, au murit Valeriu Boboc (23 de ani), Eugen Ţapu (26 de ani), Ion Ţâbuleac, (22 de ani), Maxim Canişcev (20 de ani). Presa a scris că aceşti tineri au fost omorâţi de forţele de ordine, lucru pe care ancheta l-a demonstrat clar în cazul lui Valeriu Boboc, existând martori – el a fost omorât în bătaie în centrul Chişinăului, lângă Arcul de Triumf, deşi nu participase la violenţe, urmărind paşnic ce se întâmplă în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Împrejurările în care au murit ceilalţi tineri nu sunt elucidate.

La Chişinău, mitingul a început lângă monumentul lui Ștefan cel Mare şi Sfânt, unde tinerii au aprins lumânări pentru a-i comemora pe tinerii decedaţi, după care manifestanții s-au deplasat în Piața Marii Adunări Nationale, unde au scris pe astfalt din lumânări aprinse cuvântul ”Dreptate”.
“La miting a fost prezent și tatăl lui Valeriu Boboc, unul dintre tinerii uciși în noaptea protestelor violente din aprilie. Îndurerat și plin de lacrimi, acesta a aprins o lumânare chiar vizavi de Arcul de Triumf, spunând că anume acesta este locul unde fiul său a fost omorât. Cu lumânări a venit și prim-ministrul Vlad Filat, însoțit de un grup de miniștri, iar mai târziu și primarul capitalei, Dorin Chirtoacă. Premierul a declarat că săptămâna viitoare va fi creată o comisie pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie, iar cei care vor fi găsiți vinovați de maltratarea tinerilor vor fi trași la răspundere. În noaptea de 7 spre 8 aprilie au murit trei tineri”, relatează Pro TV.
(Poze - aici.)

Iniţiatorii acţiunii de comemorare, în ziua în care s-au împlinit 6 luni de la tragicele evenimente, au fost grupul de iniţiativă “Împotriva torturii” şi Asociaţia “Hyde Park”.

Nemulţumiţi de rezultatele alegerilor din 5 aprilie 2009, despre care forţele democrate au afirmat că au fost fraudate de comunişti, mii de tineri au ieşit în stradă să protesteze în seara zilei de 6 aprilie. A doua zi, pe 7 aprilie, numărul protestatarilor era de aproximativ 30.000.
Demonstraţiile paşnice, însă, au degradat în violenţe fără precedent pentru Republica Moldova: au fost vandalizate sediile Parlamentului şi Preşedinţiei.
(Reparaţiile acestora se vor încheia la începutul anului 2010, după investiţii estimate la zeci de milioane de dolari - 70 de milioane USD, conform unor estimări.)
După protestele din 7 aprilie, peste 300 de tineri şi adulţi au fost reţinuţi şi arestaţi, deşi majoritatea absolută dintre ei au protestat paşnic. Numeroase persoane, inclusiv femei, au fost maltratate în comisariatele de poliţie. Opoziţia şi societatea civilă afirmă că 3 tineri au murit în urma bătătilor crunte.
Forţele democratice au afirmat atunci că guvernarea comunistă a recurs la “terorism de stat”, deturnând caracterul paşnic al protestelor, prin infiltrarea unor provocatori “bine pregătiţi” în rândurile protestatarilor. La rândul său, guvernarea comunistă a afirmat că Opoziţia a organizat violenţele, pentru că ar fi dorit să dea “o lovitură de stat”, cu “sprijinul României” şi că ar fi urmărit reunificarea Republicii Moldova cu România – versiune pe care nu a crezut-o niciun for european şi nicio cancelarie occidentală. La 7 mai 2009, printr-o Rezoluţie adoptată cu “un vot ferm”, Parlamentul European a condamnat teroarea declanşată de guvernarea comunistă din Republica Moldova.
Parlamentul ales la 5 aprilie, în care comuniştii erau majoritari (60 de mandate din 101) a fost dizolvat după ce nu s-a reuşit alegerea preşedintelui Republicii Moldova, întrucât niciunul dintre cei 41 de parlamentari democraţi nu a dorit să-şi dea votul pentru candidatul comuniştilor.
După alegerile parlamentare anticipate din 29 aprilie 2009, forţele democrate (PL, PLDM, AMN, PDM) au devenit majoritare în Parlament, cu 53 de mandate, reuşind alegerea unui preşedinte al Parlamentului (Mihai Ghimpu, care asigură şi interimatul funcţiei de şef al statului), precum şi instalarea unui guvern democrat de coaliţie (premier - Vlad Filat).
La 23 octombrie, Parlamentul va face prima tentativă de a-l alege pe noul preşedinte al Republicii Moldova, dar acesta poate fi ales doar în cazul în care cel puţin 8 deputaţi comunişti vor vota pentru candidatul democraţilor (Alianţa pentru Integrarea Europeană).


Update: Un raport făcut public la 13 octombrie de Fundaţia “Soros-Moldova” conţine următoarele informaţii: după protestele din 7 aprilie, Poliţia a reţinut 674 de persoane, inclusiv 83 de minori. 212 persoane, inclusiv 26 de copii, au declarat că au fost torturate de poliţişti.
Valeriu Boboc a fost omorât de poliţişti, declară un martor
Reţinuţii sunt bătuţi cu bestialitate şi trimişi în arest în doar 10 minute
Zubic despre cei bătuţi la 7 aprilie şi după: I-am bătut, dar nu ca în Europa

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului