miercuri, 18 noiembrie 2009

Călătoria în România devine mai uşoară



Regim favorizant pentru cetăţenii din zona de frontieră

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi premierul în exerciţiu al României, Emil Boc, au semnat
(foto) la 13 noiembrie, la Bucureşti, Acordul privind micul trafic la frontieră, parafat la 20 octombrie, la Chişinău, de miniştrii de Externe. Acordul va intra în vigoare după ratificarea de către parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti.
Potrivit unor estimări, un million de cetăţeni ai Republicii Moldova din zona de frontieră (30-50 km) ar urma să beneficieze de permise de mic trafic, în baza cărora vor intra fără viză în România şi circula pe o distanţă similară ca întindere (30-50 km) pe teritoriul statului român. Suprafaţa exactă a zonei de frontieră urmează a fi decisă, dar este cert că localităţile al căror hotar începe la kilometrul 30 vor fi încadrate în aceasta. Lungimea frontierei moldo-române este de 681,3 km, iar de înlesniri de circulaţie vor beneficia locuitori din 11 raioane ale Republicii Moldova. Permisele de mic trafic vor fi acordate gratuit, pe o perioadă de la 2 până la 5 ani. Ele vor putea fi obţinute la Consulatul României la Chişinău sau la cele două consulate ce urmează a fi deschise, până la sfârşitul lunii ianuarie 2010, la Cahul şi Bălţi. De rând cu permisele de mic trafic, la frontieră vor fi solicitate paşapoartele. Convenţia mai are în vedere facilitarea schimburilor comerciale şi culturale între cele două ţări.
După întrevederea de la Palatul Victoria, prim-miniştrii Vlad Filat şi Emil Boc au declarat că cele două state îşi vor desemna curând ambasadorii. “Am avut emoţii deosebite atunci când am trecut Prutul”, i-a mărturisit Filat lui Boc.

ICE, punte de legătură cu UE

Săptămâna trecută, prim-ministrul Vlad Filat şi vicepremierul, ministrul de Externe, Iurie Leancă, au efectuat o vizită de lucru la Bucureşti, prilejuită de summit-ul Iniţiativei Central Europene (ICE), care şi-a ţinut lucrările la Bucureşti, la 12 şi 13 noiembrie.
ICE este o formă flexibilă de cooperare regională care reuneşte 18 state membre: Albania, Austria, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia Ucraina şi Ungaria. La începutul anului 2009, România a preluat de la Republica Moldova preşedinţia ICE.
Premierul Filat a declarat că R. Moldova îşi doreşte ca ICE să fie o „punte de legătură cu UE”, relevând că dialogul Chişinăului cu Uniunea Europeană este axat pe începutul negocierilor privind noul acord de cooperare, crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat, iniţierea dialogului în domeniul liberalizării vizelor.
Vizita din 13 şi 14 noiembrie a premierului Filat la Bucureşti a fost prima în calitatea sa de şef al Guvernului, el declarând că „noua putere politică de la Chişinău îşi doreşte o relaţie privilegiată cu România şi un parteneriat strategic”. La 13 noiembrie, în cadrul reuniunii şefilor de guvern din statele-membre ale ICE, Filat a ţinut să precizeze că vorbeşte în română: „Fiindcă ne aflăm aici, la Bucureşti, permiteţi-mi să vorbesc în limba mea maternă, româna”.
“Am certitudinea că toate delegaţiile prezente în această sală, îndeosebi ale statelor care n-au dobândit încă statutul de membru al UE, împărtăşesc gratitudinea noastră faţă de România, ţara care contribuie de o manieră substanţială la atingerea obiectivelor ICE şi a devenit unul dintre cei mai activi susţinători ai extinderii Uniunii Europene, dincolo de frontierele sale actuale”, a declarat premierul moldovean în cadrul reuniunii.


Întâlnirea Filat - Băsescu

La 13 noiembrie, prim-ministrul Republicii Moldova a avut o întrevedere cu preşedintele României, Traian Băsescu. Potrivit comunicatelor oficiale, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Filat pentru retragerea acuzaţiilor formulate anterior de guvernarea comunistă la adresa ambasadorului României la Chişinău, Filip Teodorescu. La 8 aprilie, Teodorescu a fost declarat persona non grata (persoană nedorită) pe teritoriul R. Moldova şi expulzat. De asemenea, preşedintele României i-a mulţumit lui Vlad Filat pentru acordul de a deschide două noi secţii consulare ale României (la Bălţi şi Cahul) şi pentru anularea regimului de vize impus cetăţenilor români de fosta guvernare, pe fondul protestelor şi violenţelor din aprilie. La rândul său, Vlad Filat a exprimat gratitudine pentru sprijinul acordat de către România Republicii Moldova în momente grele şi a ţinut să releve că, în premieră, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul din România din la 22 noiembrie, în Republica Moldova vor fi deschise 13 secţii de votare, în mai multe localităţi.
„Vă mulţumesc şi vă asigur că poziţia mea este total deschisă faţă de Republica Moldova şi faţă de Guvernul de la Chişinău. Sperăm să fie şi un preşedinte definitiv în Republica Moldova, indiferent cine. Ne bucură foarte mult şi poziţia pe care o are domnul Ghimpu, preşedintele interimar, cu privire la România şi nu mi-am permis niciun fel de declaraţii care să genereze cea mai mică suspiciune asupra intenţiilor noastre în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova”, a spus, în replică, Traian Băsescu, citat de Agenţia NewsIn.
Băsescu a apreciat că abia acum, spre sfârşitul primului său mandat de preşedinte, se creează o atmosferă pe care şi-a dorit-o în relaţia cu Republica Moldova.
“Poate e o atmosferă bună pentru mandatul următor”, i-a răspuns Filat, iar preşedintele Băsescu a admis că “asta se poate”.
Pentru a arăta că este la curent cu declaraţia lui Filat despre limba română din cadrul summit-ului ICE, Băsescu a glumit, întâmpinându-l pe premier cu câteva fraze în engleză. Vlad Filat i-a răspuns în română la salut, iar preşedintele Băsescu a explicat că anterior avea nevoie de translator în discuţiile cu “conducătorii de la Chişinău”, care insistau că vorbesc “moldoveneşte”.


Va fi semnat tratatul de bază?

Agenţiile de presă de la Chişinău şi Bucureşti au titrat că “oficialităţile de la Bucureşti şi Chişinău au luat decizia de a relansa negocierile pentru semnarea Tratatului de bază”. O declaraţie în acest sens a fost făcută la Bucureşti, la 12 noiembrie, într-o conferinţă de presă comună, de miniştrii de Externe Cătălin Predoiu şi Iurie Leancă.
(foto) Documentul ar urma să fie semnat „în baza noilor realităţi din Republica Moldova şi a voinţei acesteia de aderare la UE”.
„Am convenit pe parcursul discuţiilor să relansăm lucrările la nivel de experţi în ceea ce priveşte acest instrument extrem de important, pe care, într-adevăr, va trebui să îl încheiem şi să îl semnăm cât mai grabnic cu putinţă. În acelaşi timp, suntem absolut conştienţi că important este, în primul rând, conţinutul acestui document. El trebuie să plece de la intenţia clară a R. Moldova de a se angaja pe un drum către Uniunea Europeană”, a declarat Predoiu, citat de „Infotag”. Potrivit lui Leancă, „noua guvernare a R. Moldova şi-a propus să edifice o relaţie de parteneriat strategic european cu România şi consideră că aceste elemente urmează să stea la baza documentului care va guverna relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti”. „Mă bucur că am găsit o înţelegere şi acolo unde e nevoie de anumite compromisuri, le vom face”, a adăugat Leancă.
Semnarea unui tratat de bază moldo-român a fost dorită dintotdeauna de comuniştii de la Chişinău, în timp ce preşedintele României, Traian Băsescu, a fost mereu împotrivă. „Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea statului român”, a spus Traian Băsescu în cadrul unui discurs rostit pe data de 15 mai 2009 la Piatra-Neamţ, unde s-a desfăşurat primul Forum al autorităţilor locale din România şi R. Moldova.
„Vreau să îl citez pe marele diplomat român, Nicolae Titulescu, care afirma metaforic că cel mai bun vecin al României este Marea Neagră. Contextul de astăzi de interes este altul, dar cred că Republica Moldova poate şi trebuie să devină cel mai bun vecin al României. Aceasta este viziunea noastră asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti şi mă bucur că astăzi am găsit o înţelegere deplină pentru asemenea abordare”, a declarat la finalul conferinţei de presă ministrul Iurie Leancă, potrivit unui comunicat al MAE de la Bucureşti.



Accentele din presa română

Presa de la Bucureşti a reflectat pe larg vizita lui Vlad Filat şi Iurie Leancă la Bucureşti, iar semnarea Acordului cu privire la micul trafic şi întrevederea cu Băsescu au fost cel mai mult mediatizate.
“Cheia conflictului transnistrean este la Chişinău. Urmează să oferim o alternativă pentru locuitorii regiunii transnistrene, ca să vadă în Republica Moldova standarde de viaţă mai bune”, a declarat premierul Filat în cadrul unei emisiuni de la Realitatea TV. De asemenea, el a apreciat că România ar putea deschide un consulat şi la Ungheni, pentru a acoperi întreaga zonă de frontieră şi a reconfirmat că Republica Moldova va deschide un consulat la Iaşi.
„Indiferent cine câştigă alegerile în România, R. Moldova va avea un susţinător la Bucureşti”, a titrat „Ziua”, citând o declaraţie a lui Emil Boc. Acelaşi cotidian a scris şi despre întrevederea lui Filat cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană, unul dintre candidaţii înscrişi pentru preşedinţia României. Geoană a apreciat că „sunt necesare şedinţe comune de guvern între cele două ţări, după modelul celor romano-maghiare” şi i-a spus lui Filat că „la douăzeci de ani de la prăbuşirea zidului Berlinului, ultimul regim comunist din Europa (cel din R. Moldova – n.red.) a căzut datorită curajului dumneavoastră”. Premierul Republicii Moldova a avut o întâlnire şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase.
“Permiteţi-mi să vorbesc în limba mea maternă – româna”, a titrat “Gardianul”, citându-l pe Filat. Ziarul şi-a mai informat cititorii că “ambasadorul român Filip Teodorescu nu mai este persona non grata”.
“Adevărul” a relatat că “BEI şi BERD vor cofinanţa interconectarea sistemelor energetice între Moldova şi România”. “Cred că, politic, deja ne-am apropiat, acum trebuie să ne apropiem prin acţiuni economice”, a declarat Vlad Filat, citat de cotidianul menţionat. Potrivit premierului moldovean, preşedinţii Băncii Europene de Investiţii şi al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare i-au promis că vor cofinanţa proiectele ce ţin de interconectarea sistemelor energetice şi a reţelelor de gaze între R. Moldova şi România.
“Se încheagă axa Bucureşti - Chişinău: Boc dă undă verde moldovenilor să treacă Prutul”, a titrat “Gândul”. Acelaşi ziar notează că Predoiu a fost delegat să găsească o soluţie pentru taxa consulară impusă studenţilor moldoveni. Publicaţia relevă că studenţii basarabeni au cerut autorităţilor române să elimine taxa consulară anuală de 120 de euro care le-a fost impusă la obţinerea permisului de şedere în România pentru efectuarea studiilor, iar Boc i-a cerut ministrului interimar de Externe să găsească o soluţie. “Se pare că problema este cauzată de interpretarea extensivă a legii şi poate fi rezolvată fără modificări legislative”, a declarat premierul român în exerciţiu.
“Vlad Filat: “Am venit acasă, nu în vizită”” – este un titlu din “Evenimentul Zilei”. “De mult era necesară această vizită. Probabil prea mult timp a trecut de când oficiali de la Chişinău să fi venit la Bucureşti şi invers. Noi am venit acasă, nu am venit în vizită şi urmărim să fim cât mai rapid în spaţiul european comun, deoarece suntem europeni şi avem dreptul, dar şi datoria să fim în acest spaţiu”, a spus Vlad Filat, în timpul discuţiei cu Emil Boc.
Presa de la Bucureşti mai notează că premierul a avut o întâlnire cu studenţii basarabeni. “Faceţi cât mai multă carte şi reveniţi acasă!”, i-a îndemnat prim-ministrul.

(Sinteză scrisă pentru “Capitala” din 18 noiembrie 2009)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului