vineri, 4 decembrie 2009

Ambasadorul Mihail Camerzan şi alţi trei diplomaţi moldoveni sunt suspectaţi de legături cu o reţea criminală, scrie un ziar portughez

Ministerul de Externe de la Chişinău “informează că examinează cu atenţie faptele relatate” în publicaţia portugheză „Diario de Noticias” despre o presupusă implicare a ambasadorului Mihail Camerzan şi a altor funcţionari ai Ambasadei Republicii Moldova la Lisabona în acţiuni frauduloase de organizare a imigraţiei ilegale în Portugalia.
Articolul din cotidianul portughez a fost citat de mai multe medii de informare din Republica Moldova, iar reacţia Ministerului de Externe este un răspuns la solicitările jurnaliştilor.
Într-un
comunicat difuzat la 4 decembrie, Ministerul de Externe precizează că autorităţile moldovene vor cere de la organele competente portugheze informaţii pe acest subiect, iar ulterior vor informa opinia publică despre rezultatele investigaţiei.

La 3 decembrie, ziarul portughez
“Diario de Noticias” a publicat un articol cu titlul “Embaixador e três diplomatas com ligação a rede criminosa”“Ambasador şi trei diplomaţi legaţi cu o reţea criminală”.
Cotidianul relatează că Departamentul de Investigaţii şi Acţiuni Penale (DIAP) din Lisabona a finalizat ancheta privitoare la o reţea ce se ocupa de organizarea imigrării ilegale a cetăţenilor moldoveni.
Pe acest dosar au fost acuzate 28 de persoane.

Deşi anchetatorii consideră că există probe împotriva diplomaţilor, ei au scăpat de învinuire datorită imunităţii diplomatice, scrie ziarul portughez.
De rând cu Mihail Camerzan, în articol sunt vizaţi consulul Eduard Munteanu, secretarul I (unu) Natalia Oprea şi Iurie Pavalencu, a cărui funcţie nu este precizată, dar este numit "pârât".
Cei patru diplomaţi sunt suspectaţi de corupere pasivă (luare de mită sau plăţi ilicite), delapidare, abuz de putere şi falsificare de documente.
Ancheta a stabilit că reţeaua criminală a fost condusă de o cetăţeancă a R. Moldova pe nume Dorina Tintiuc, care ar fi avut legături strânse cu ambasada, inclusiv acces la computerele din sediul misiunii diplomatice.

"Pârâta" Dorina Tintiuc conducea la Lisabona “Associação Internacional Eminescu” (Asociaţia Internaţională Eminescu), o structură prin intermediul căreia era facilitată intrarea cetăţenilor moldoveni în Portugalia. Potrivit procurorilor portughezi, această asociaţie a fost gândită din start ca acoperire pentru migraţia ilegală.
Ziarul portughez scrie că nu a reuşit să obţină comentarii asupra cazului din partea Ambasadei Republicii Moldova la Lisabona – un angajat i-a spus doar că şi consulul, şi prim-secretarul deja erau plecaţi din ţară, iar săptămâna viitoare va părăsi teritoriul portughez şi ambasadorul Camerzan.
Potrivit Procuraturii Generale de la Lisabona, această anchetă a fost de o "complexitate specială", implicând interceptări telefonice, numeroase probe şi opinii ale experţilor, expertize ale documentelor. 108 persoane au fost audiate în calitate de martori.
(Traducerea îmi aparţine)

În noiembrie, Mihail Camerzan a fost rechemat în Republica Moldova, de rând cu alţi ambasadori cărora le-au expirat mandatele.
În toamna lui 2005, când a fost numit ambasador în Portugalia şi, prin cumul, în Regatul Maroco, Camerzan era deputat pe listele Partidului Comuniştilor.
În 1998 - 2000, Mihail Camerzan făcea parte din partidul condus de Dumitru Diacov şi devenise parlamentar pe listele acestuia.
În primăvara lui 2001, când comuniştii au ajuns la guvernare, Mihail Camerzan devenise deputat din partea “Alianţei Braghiş”. Cu voturile exclusive ale comuniştilor, în martie 2001, el a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului, fără ca “Alianţa Braghiş” să-i fi avansat candidatura. Ulterior, Camerzan a aderat la grupul comuniştilor.

(Parlamentul din 2001 avea 3 grupuri parlamentare: grupul Partidului Comuniştilor, cu 71 de deputati, al Alianţei Braghiş, cu 19 deputaţi, şi al Partidului Popular Creştin – Democrat, cu 11 deputati.)
În primăvara lui 2005, Mihail Camerzan a devenit deputat pe listele Partidului Comuniştilor, dar şi-a depus mandatul după ce, în toamna aceluiaşi an, a fost numit ambasador în Portugalia.


Foto Flux.md: Ambasadorul Mihail Camerzan la o întâlnire cu cetăţenii moldoveni stabiliţi în Portugalia.

Acest articol a fost preluat de Unimedia.

13 comentarii:

  1. Embaixador e três diplomatas com ligação a rede criminosa

    por Carlos Rodrigues Lima

    DIAP de Lisboa concluiu investigação a uma rede de imigração ilegal de cidadãos moldavos. Foram acusadas 28 pessoas. Apesar de o MP considerar que existiam indícios contra os diplomatas, estes ficaram de fora da acusação uma vez que beneficiam de imunidade diplomática

    O actual embaixador da Moldávia em Portugal, Mihail Carmerzan, e três ex-diplomatas daquele país são suspeitos de terem ligações a uma organização criminosa de auxílio à imigração ilegal. Os elementos constam de um processo do DIAP de Lisboa que, recentemente, acusou 28 pessoas. Os quatro diplomatas só não foram acusados de qualquer crime porque beneficiam de imunidade diplomática.

    Os quatro diplomatas eram suspeitos de crimes de corrupção passiva, peculato, abuso de poder, falsificação e contrafacção de documentos. A investigação foi levada a cabo pela 4.ª secção do Departamento de Investigação e Acção Penal de Lisboa. Foi identi- ficada uma rede que teria como pivô Dorina Tintuic, uma cidadã moldava com contactos na embaixada deste país. Tal proximidade fazia, segundo a acusação, que tivesse na sua posse papel timbrado da embaixada, assim como carimbos e cunhos. Foi ainda detectado que Dorina tinha acesso directo às instalações da embaixada moldava, onde teria também acesso aos computadores.

    "No início de 2006, conhecendo os anseios e necessidades dos seus compatriotas e aproveitando--se dos mesmos, a arguida Dorina Tintiuc, o arguido Iuri Pavalencu, o embaixador Mihail Carmerzan, o cônsul Edaud Munteanu, a primeira secretária Natalia Oprea, bem com outros indivíduos cuja identidade não se logrou apurar, conceberam um plano de forma a obter vantagens patrimoniais", diz o despacho.

    Contactada pelo DN, a Embaixada da Moldávia não quis fazer comentários ao processo, adiantando apenas que o cônsul e a primeira secretária já não se encontram em missão em Portugal. O mesmo acontecerá ao embaixador, cuja missão termina na próxima semana.

    Segundo o Ministério Público, a estratégia dos arguidos passou pela criação da Associação Internacional Eminescu, que teve apenas como finalidade a "cobertura da actividade criminosa". "Por via da associação, da qual a arguida Dorina Tintiuc era presidente, a organização passou a introduzir em Portugal cidadãos de nacionalidade moldava que, de outro modo, não o conseguiam fazer, a coberto de convites que lhes dirigia para participarem em diversos eventos", sustenta o MP no despacho de acusação.

    RăspundețiȘtergere
  2. Feitos os convites, "os citados membros do corpo diplomático" entravam em contacto com a Embaixada de Portugal em Bucareste, Roménia, para esta emitir "vistos de curta duração para os cidadãos que a organização pretendia introduzir em Portugal".

    Ao mesmo tempo, sempre a coberto da Associação Internacional Eminescu, os arguidos tratavam da legalização de cidadãos moldavos em Portugal. Isto passava pela obtenção de "documentos provenientes da Moldávia, que se mostravam necessários para instruir processos de autorização de residência, para efeitos de reagrupamento familiar e de naturalização" e de outros papéis essenciais para outros fins.

    O alegado esquema criminoso contava ainda com a participação de um advogado. Marco Barreto é referenciado pela acusação como tendo arquitectado "uma forma de contornar o regime jurídico" relativo à livre circulação de pessoas no espaço Schengen. Tal passaria pela "obtenção, junto de entidades empregadoras, de oferta de emprego, após o que conseguia declaração favorável do Centro de Emprego, como se o cidadão em causa estivesse no seu país e pretendesse emigrar para Portugal".

    A investigação, levada a cabo pelo Serviço de Estrangeiros e Fronteiras, descobriu ainda que "com a referida declaração e contrato de promessa, o cidadão, mediante instruções de Marco Barreto, regressava ao seu país de origem e aí, junto da secção consular portuguesa, solicitava o visto de residência para o exercício de actividade profissional subordinada". Segundo a Procuradoria-Geral de Lisboa, esta investigação é de "especial complexidade", envolvendo intercepções telefónicas, prova pericial vertida em dez relatórios e pareceres, análise de documentos. Foram ouvidas 108 pessoas como testemunhas.

    http://dn.sapo.pt/inicio/portugal/interior.aspx?content_id=1437205&seccao=Sul

    RăspundețiȘtergere
  3. La un link recomandat de un vizitator al Unimedia.md, vedem că ziarul portughez a scris şi despre posibilitatea ca ambasadorul Camerzan să fie declarat “persona non grata” şi expulzat. Ambasadorul Camerzan deja a fost rechemat în R. Moldova, pentru că i-a expirat mandatul de 4 ani. Este puţin probabil că va fi declarat "persoană nedorită", dacă acest lucru nu a fost făcut până acum.
    Acelaşi vizitator al Unimedia subliniază, pe bună dreptate, că Dorina Tintiuc, potrivit acuzării, avea acces nu doar la computerele din ambasadă, dar şi la formularele în alb cu ştampilă şi antet.

    Convenţia de la Viena cu privire la Relaţiile Diplomatice prevede, în art.9, că un stat este în drept să-l declare “persona non grata” pe un diplomat străin în orice moment şi fără justificare. Convenţia a prevăzut acest articol pentru a permite pedepsirea diplomaţilor ce comit infracţiuni şi abuzuri, precizează sursa.
    “Imunitatea diplomatică protejează de legile civile şi penale ale ţării de acreditare, dar art. 41 al Convenţiei spune că diplomaţii trebuie să respecte legislaţia locală, fapt care, posibil, nu s-a întâmplat în cazul ambasadorului Republicii Moldova”, a comentat “Diario de Noticias”.
    În context, publicaţia menţionează că expulzarea unui diplomat se face după înştiinţarea autorităţilor diplomatice din ţara de origine. Recunoaşterea statutului diplomatic poate înceta în cazul în care infractorii refuză să se conformeze ordinului de expulzare.
    Portugalia ar putea să nu recunoască împuternicirile şi suspectul să devină un cetăţean obişnuit, mai scrie ziarul.


    Articolul original:

    Pode ser classificado 'persona non grata'

    03 Dezembro 2009

    Convenção de Viena sobre as Relações Diplomáticas prevê, no seu artigo 9.º, que um Estado pode declarar um diplomata como persona non grata, "em qualquer altura e sem necessidade de justificação". A convenção criou esta figura para punir os diplomatas que cometam infracções e abusos no âmbito das suas funções.

    Imunidade diplomática protege das leis civil e criminal do país onde está colocado o agente, mas o artigo 41.º da convenção diz que os diplomatas devem cumprir as leis locais, o que pode não ter acontecido neste caso com o embaixador da Moldávia.

    Expulsão dos diplomatas envolvidos pode ser determinada por um Estado após notificar as autoridades diplomáticas.

    Reconhecimento da missão diplomática pode cessar caso os infractores recusem a ordem de expulsão. Portugal pode não reconhecer as credenciais e o suspeito passa a ser um cidadão comum.

    http://dn.sapo.pt/inicio/portugal/interior.aspx?content_id=1437335&seccao=Sul

    RăspundețiȘtergere
  4. Într-un articol din 8 decembrie 2009 publicat de ziarul portughez “Diario de Noticias”, ambasadorul Mihail Camerzan respinge acuzaţiile care-i sunt aduse şi îşi exprimă regretul că procurorii portughezi nu au solicitat opinia ambasadei, care „este dispusă să coopereze”.
    Potrivit lui Camerzan, Dorina Tintiuc (principalul acuzat pe acest caz) a efectuat traduceri pentru amabasadă, serviciile ei fiind necesare în situaţia în care misiunea diplomatică are 5 angajaţi, iar numărul cetăţenilor moldoveni stabiliţi în Portugalia este de câteva mii.


    http://dn.sapo.pt/inicio/portugal/interior.aspx?content_id=1441807


    Tráfico de pessoas

    Embaixador lamenta não ter sido ouvido

    por Carlos Rodrigues Lima


    Diplomata garante que embaixada da Moldávia estava disposta a colaborar e até escreveu ao procurador-geral da República

    O embaixador da Moldávia em Portugal, Mihail Camerzan, lamentou, em declarações ao DN, que o Ministério Público (MP) não tenha pedido a colaboração da embaixada na investigação a uma rede de tráfico de pessoas. Se assim fosse, declarou o diplomata, estariam afastadas as suspeitas de corrupção e falsificação de documentos que o MP lhe imputa.E recordou que até chegou a escrever ao procurador-geral da República, Pinto Monteiro, dando-lhe conta de suspeitas sobre um indivíduo que acabou por ser acusado no processo.
    Recentemente, o Departamento de Investigação e Acção Penal de Lisboa (DIAP) concluiu uma investigação a uma rede de imigração ilegal, alegadamente dirigida por cidadãos moldavos. Foram acusadas 28 pessoas. No despacho de acusação, o procurador do MP imputa ao embaixador e a três ex-diplomatas a prática de crimes de corrupção, falsificação de documentos e auxílio à imigração ilegal.
    Ora, Mihail Camerzan garante nunca ter cometido qualquer crime. "Nós estávamos disponíveis para colaborar", afirmou ao DN, dizendo que a embaixada recorreu ao serviços de tradução de Dorina Tintuic (a principal arguida do processo), por uma questão de necessidade: "Somos apenas cinco pessoas na embaixada para milhares de cidadãos do nosso país. Houve essa necessidade de recorrer a um serviço externo", declarou o diplomata.
    Mihail Camerzan mostrou ainda ao DN um ofício enviado, em Junho de 2008, para o procurador-#-geral da República, no qual denunciou Celso Santos, um notário, de estar a veicular sem qualquer tipo de autorização a informação de que estaria habilitado para tratar de documentos em nome da embaixada da Moldávia. "Sempre quisemos colaborar e não era a imunidade diplomática que impediria as autoridades portugueses de nos contactar", concluiu o embaixador, que termina esta semana a sua missão em Portugal.
    Depois de conhecida a acusação, a embaixada da Moldávia vai, segundo o embaixador, pedir através do Ministério dos Negócios Estrangeiros, elementos do processo-crime. "É claro que estamos preocupados com a questão do tráfico de pessoas. É um problema internacional e estamos sempre dispostos a colaborar com as autoridades de cada país", afirmou o embaixador.

    RăspundețiȘtergere
  5. O ştire Info-Prim Neo din 9 decembrie: (www.info-prim.md)

    Diplomaţii moldoveni sunt în vizorul autorităţilor portugheze de mai mulţi ani

    2009-12-09/17:55 Cazul presupusei implicări a misiunii moldoveneşti de la Lisabona în scheme frauduloase de migraţie ilegală este în vizorul autorităţilor portugheze încă din 2007, a anunţat Valeriu Turea, purtătorul de cuvânt al ministrului moldovean de externe în cadrul unui briefing miercuri, 9 decembrie, transmite Info-Prim Neo.

    Potrivit lui Valeriu Turea, cei patru funcţionari ai ambasadei – şefa cancelariei Diana Popa, secretarii Natalia Oprea, Eduard Munteanu şi contabila misiunii, Valentina Nicolaev, au fost rechemaţi din funcţii încă în octombrie 2007, în baza prevederilor Legii cu privire la serviciul diplomatic şi ale Codului muncii R. Moldova. Valeriu Turea a precizat că niciunul dintre cei patru funcţionari rechemaţi nu au fost reangajaţi în cadrul ministerului de externe.

    În acelaşi an, cu două săptămâni mai devreme, ambasadorul Mihail Camerzan a fost sancţionat disciplinar sub formă de mustrare aspră pentru încălcarea disciplinei de muncă, exprimată prin nerespectarea obligaţiunilor de serviciu.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, ambasadorul nu putea fi cercetat penal, pentru că dispunea de imunitate diplomatică.

    Mandatul lui Mihail Camerzan de ambasador în Portugalia a expirat încă la 14 octombrie 2009. Decretul de rechemare a şefului misiunii a fost semnat la 13 noiembrie, iar data închiderii reale a misiunii este la 10 decembrie curent.

    Deocamdată nu se ştie dacă Camerzan a revenit sau nu în ţară. Potrivit presei portugheze, ambasadorul respinge învinuirile care i se aduc.

    „Doar ancheta poate determina cât adevăr şi câtă interpretare este în această istorie. Aşteptăm verdictul organelor de anchetă. Dar oricare ar fi rezultatele acestei anchete, trebuie să recunoaştem că în percepţia publică asemenea cazuri nu pot avea conotaţii pozitive. Atât pe plan intern şi extern. Şi când zic extern, mă gândesc în special la impactul pe care acestea îl au asupra dialogului R. Moldova cu UE în problema liberalizării regimului de călătorii pentru cetăţenii R. Moldova”, a spus Valeriu Turea.

    La sfârşitul săptămânii trecute în presa portugheză a apărut informaţia privind implicarea unor funcţionari ai Ambasadei R. Moldova la Lisabona în scheme criminale de trafic de fiinţe umane.

    RăspundețiȘtergere
  6. pentru a zice ceva despre cineva, mai întîi şi întîi trebuie sa ai dovezi concrete,fara dovezi sunt doar nişte vorbe goale...

    RăspundețiȘtergere
  7. Cunosc persona majoritatea personajelor,era clar de la bun inceput ca misiunea nu era diplomatica ci de estorcare de bani!MAE-stia ce se intimpla,insa ca de obicei a avut reactii tardive.Pacat de noi aici in Portugalia-ne merge faima de traficanti!

    RăspundețiȘtergere
  8. vorbiti doar din auzite.... nu stiti la sigur ce si cum a fost,nici eu nu stiu dar imi dau seama ca nu este bine sa invinuim pe altii fara dovezi,cred ca ar fi foarte bine sa va ginditi inainte de a scrie ceva.

    RăspundețiȘtergere
  9. Salut dragi concetateni.Parerea mea este ca Dorina sa prins in lat sii trage si pe altii la fund, doar ca sa scape ea.Iar Portughejii stiti deacum cit is de creduli...

    RăspundețiȘtergere
  10. Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova va efectua o vizită în Republica Portugheză
    Scris de Radio Vocea Basarabiei
    Luni, 01 Februarie 2010 15:24
    Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova va efectua o vizită în Republica Portugheză în perioada 22-23 februarie a.c. la invitaţia Preşedintelui Parlamentului Republicii Portugalia, Jaime Gama. Despre acest lucru s-a anunţat astăzi la întrevederea Preşedintelui Mihai Ghimpu cu Alexandre Vassalo, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Portugheze în Republica Moldova. „Preconizata vizită la Lisabona este legată de mari speranţe privind încurajarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, Portugaliei revenindu-i un rol important în evoluţiile politice din spaţiul comunitar. Avem mai multe subiecte de discutat cu conducerea Portugaliei pentru a apropia relaţiile dintre statele noastre", a spus Preşedintele interimar al republicii.

    Mihai Ghimpu s-a referit la preocupările constante ale autorităţilor Republicii Moldova de a proteja interesele comunităţii de moldoveni aflaţi la muncă în Portugalia. Potrivit datelor oficiale, actualmente, peste 22 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova dispun de titlu de reşedinţă sau de viză de lungă durată în Portugalia. În această ordine de idei, se impune definitivarea proiectului Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Acordului interguvernamental privind securitatea socială semnat de guvernele celor două ţări în anul 2009, precum şi semnarea altor documente bilaterale.

    Mihai Ghimpu şi Alexandre Vassalo au pledat pentru valorificarea mai activă a factorului parlamentar în relaţiile moldo-portugheze în vederea identificării domeniilor comune de cooperare şi abordării eficiente a mai multor probleme. În acest scop Parlamentul Republicii Moldova urmează să constituie un grup de prietenie cu Republica Portugheză.

    Totodată, ambasadorul Portugaliei Alexandre Vassalo a anunţat în cadrul acestei întrevederi despre intenţia unui grup de circa 20 de oameni de afaceri din Portugalia de a vizita Republica Moldova şi de a studia oportunităţile în plan economic şi financiar pentru investiţii.

    Preşedintele Mihai Ghimpu a salutat această iniţiativă, precizând că conducerea Republicii Moldova este cointeresată în atragerea investiţiilor străine pentru dezvoltarea economică a ţării, cu beneficii mutuale atât pentru cetăţenii Republicii Moldova, cât şi pentru cei din Portugalia.

    RăspundețiȘtergere
  11. EI SCURG NUMAI BANI DIN OAMENI,ASA SI LE TREBUIE SA STIE CUM II VIATA...REALA (LEO FOST SI GHINI...

    RăspundețiȘtergere
  12. Ziarul de Gardă: — Există un dosar pe numele fostului ambasador Mihail Camerzan?

    Iurie Leancă, ministru de Externe:
    — Acest lucru ţine de competenţa Procuraturii Anticorupţie şi a CCCEC. Noi, de la MAEIE, am solicitat oficialităţilor portugheze să ne pună la dispoziţie informaţia din care dânşii au aflat despre cele comunicate ulterior în presa portugheză. De altfel, acele articole nu au avut doar un efect la capitolul atingerii aduse imaginii R. Moldova. Publicarea lor a coincis cu aflarea mea şi a colegilor mei la Bruxelles, când discutam cu ţările membre ale UE proiectul declaraţiei făcute publice ulterior, la 21 decembrie 2009. E o declaraţie fără precedent, care a şi prevăzut demararea dialogului privind vizele. Urmare a celor două articole, colegii noştri din Portugalia au dat dovadă de reticenţă în procesul de elaborare a acelei declaraţii. Pe mine şi pe colegii mei ne-a costat multe eforturi să-i convingem că, totuşi, până nu e verificat, nu e bine să concluzionăm sau să acuzăm. Iată că astfel de fenomene (şi, iarăşi, nu sunt eu judecător, dacă vor fi probe, atunci să se pronunţe) au impact asupra viitorului R. Moldova şi a fiecărui cetăţean al acestui stat. Astfel de situaţii sunt în stare să ne deturneze de pe drumul ales. Iată de ce, eu şi colegii mei suntem interesaţi să aducem cât mai multă transparenţă în activitatea instituţiilor noastre, să facem aşa încât toată lumea să ştie exact care sunt regulile, să ştie exact care sunt preţurile, să umanizăm relaţiile dintre secţiile consulare şi cetăţeni. Nu avem resurse financiare, dar vom încerca să deschidem mai multe secţii consulare, în special în Italia, Portugalia, Spania. De altfel, avem deja o decizie de Guvern care prevede deschiderea unei ambasade în Spania, deoarece şi acolo avem o comunitate importantă de cetăţeni ai R. Moldova. Avem cu acest stat relaţii politice şi comerciale importante. Doar prin astfel de acţiuni putem să diminuăm această posibilitate ca cineva dintre angajaţi să se corupă.
    http://www.zdg.md/exclusiv/iuruie-leanca-coruptia-diplomatica-la-final

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului