marți, 23 februarie 2010

Ianukovici depune jurământul la 25 februarie şi va efectua prima vizită la Bruxelles. Şi Mihai Ghimpu participă la ceremonia de la Kiev


Presa de la Bucureşti scrie că preşedintele României, Traian Băsescu, alături de omologii săi din Bulgaria, Turcia, Ungaria, Lituania, Polonia şi Letonia, plus reprezentanţi ai SUA şi UE, va participa la depunerea jurământului de către noul preşedinte al Ucrainei.

Preşedintele ucrainean ales, Victor Ianukovici, va fi învestit la 25 februarie, în cadrul unei “ceremonii modeste”, "din cauza problemelor economice ale Ucrainei", potrivit mediilor de informare de la Kiev.


În calitate de preşedinte, Ianukovici va efectua prima sa vizită oficială la Bruxelles, la 1 martie.
La 10 martie, la invitaţia Kremlinului, Ianukovici ar urma să viziteze Moscova.


Update! Mihai Ghimpu va asista la învestitura noului preşedinte al Ucrainei

Comunicat oficial din 24 februarie 2010:

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, va participa mâine la ceremonia de învestire a noului Preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici. Evenimentul va avea loc la Kiev, unde sunt aşteptate să participe delegaţii oficiale din circa 100 de ţări.

Din delegaţia Republicii Moldova vor face parte Mihai Bălan, consilier prezidenţial pe probleme de politică externă şi integrare europeană, şi Andrei Popov, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Potrivit agendei de lucru, Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, Preşedinte al Parlamentului, are stabilite întrevederi bilaterale cu Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, şi cu Preşedintele Camerei Deputaţilor a României, Roberta Alma Anastase. Totodată, sunt planificate întrevederi cu noul Preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, precum şi cu Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko.

vineri, 19 februarie 2010

Deputaţii PL au salutat stabilirea obiectivului de aderare a RM la UE într-un document al Europarlamentului şi au cerut destituirea lui Muruianu

Grupul parlamentar al Partidului Liberal salută Declaraţia Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM şi cere destituirea din funcţie a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu ( cel care i-a numit pe jurnalişti „câini trubaţi”, iar la 26 februarie urmează a fi audiat în Parlament).

Iată textul declaraţiei deputaţilor PL, prezentată de la tribuna centrală a Parlamentului, la 19 februarie, de preşedintele grupului parlamentar, Ion Hadârcă:

„Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal salută Declaraţia Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, reunit la Chişinău în zilele de 16-17 februarie 2010, care defineşte cadrul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi stabileşte, pentru prima dată într-un document oficial al Parlamentului European, obiectivul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Astfel, documentul accentuează în paragrafele 1 şi 10 “importanţa crucială a reformelor continui şi a dezvoltării democratice pentru integrarea europeană”, “susţine obiectivul Republicii Moldova, ca stat european, de a obţine în viitor calitatea de ţară membră a Uniunii Europene” şi “este de acord că scopul final al CCP UE - RM este de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană, în conformitate cu art. 49 al Tratatului de la Lisabona, prin intermediul continuării dialogului şi voinţei politice de a depăşi provocările şi de a îndeplini criteriile pentru integrarea europeană”.


Ne aflăm în faţa unui angajament politic ferm din partea Uniunii Europene de a susţine Republica Moldova în acest proiect de anvergură cu adevărat istorică, capabil să schimbe radical destinul nostru ca ţară, dublat în acelaşi timp de un angajament de asistenţă macro-financiară.

Răspunsul nostru la această mînă generoasă întinsă din partea UE nu poate fi decât un angajament pe măsura celui european.

În acest context, apare de o importanţă crucială necesitatea reformării Justiţiei şi asanării mediului din acest domeniu. Atacurile virulente la adresa presei democratice, venite recent din partea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, care nu pot fi calificate decât ca o reflexie regretabilă a mentalităţilor de tip comunisto-bolşevic şi de care pare afectat întreg sistemul Justiţiei, subliniază o dată în plus necesitatea adoptării unor măsuri urgente de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal condamnă derapajele antidemocratice ale preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi cere destituirea expresă din funcţia respectivă.”

„Омолодим” электорат? (O предоставлении права голоса 16-летним)


Varianta în română - Să „întinerim” electoratul? (Despre dreptul de vot de la 16 ani)

Если предложение и.о. президента Михая Гимпу о предоставлении права голоса 16-летним будет одобрено Комиссией по реформированию Конституции и правящим альянсом, то численность молдавского электората ощутимо вырастет к местным выборам 2011 года на 152.545 человек.

На парламентских выборах 29 июля 2009 года в общие списки было включено 2.603.158 человек, из которых 1.591.757 проголосовали (действительные - 1.581.517).

Тем самым 152.545 новых избирателей будут составлять менее 10% активного электората. Сколько из них примут участие в голосовании, неизвестно, но, для сравнения, ДПМ получила 13 мандатов в парламенте благодаря голосам 198.268 избирателей.


Мальчиков рождается больше


По официальным данным (Registru.md), на 1 февраля 2010 года в Республике Молдова проживали 43.137 граждан в возрасте 15 лет (22.032 мальчиков и 21.105 девочек), 51.527 - 16 лет (26.104 мальчиков и 25.423 девочек) и 57.881 в возрасте 17 лет (29.440 мальчиков и 28.441 девочек).

На блогах и на он-лайн страницах информационных агентств предложение Михая Гимпу много обсуждалось. Одни одобряют идею, другие отвергают. Многие считают, что молодежь в большей степени проголосует за демократические партии. Они уверены, что среди молодежи и среди взрослых есть люди разных способностей и подготовки – некоторые голосуют ответственно и осознано, а другие, независимо от возраста, являются невежественными, равнодушными и дезинформированными.


Немецкая инициатива

Намного “революционнее”, чем Михай Гимпу, оказались 46 немецких депутатов. В июле 2008 года они предложили немецкому бундестагу (нижняя палата парламента) предоставлять право голоса с момента рождения, а не с 18 лет. “14 млн. немецких граждан не имеют этого права, и только из-за их возраста”, - так аргументировали депутаты свое мнение. Они предлагали, чтобы родители осуществляли право голоса детей до того момента, когда последние будут считать, что могут сами голосовать.

Вот главные аргументы немецких депутатов: “Каждая семья будет иметь больший вес для электората в условиях, когда население Германии стареет”, “ряд исследований доказывают, что дети и подростки проявляют интерес к политической жизни и желание принять в ней участие”, „ст. 38 немецкой конституции предусматривает, что лица достигшие 18 лет, имеют право голоса, но эта норма может быть изменена”.

Остальные немецкие депутаты не поддержали это предложение.


Пример Австрии импонирует Бухаресту

Осенью 2009 года в Румынии обсуждался вопрос о предоставлении 16-летним права голоса, но до сих пор не было сделано никаких поправок в конституции. В Румынии, так же как в Республике Молдова, и большинстве других государств имеешь право голосовать с 18 лет. Дискуссии на эту тему начал евродепутат от ЛДП Кристиан Преда, по мнению которого лица, достигшие 16 лет, достаточно взрослые и хорошо информированы, чтобы выражать свои политические взгляды.

„Если молодой человек может законно трудиться начиная с 16 лет, почему ему в этом возрасте нельзя голосовать? Есть такие страны, как Австрия, в которой порог был снижен до 16 лет и это символически, а во Франции этот вопрос обсуждается. Для нас это может быть хорошо, и мы сможем выступить в роли инициаторов идеи”, - отметил Преда.

Мы слышали, что многим „бурундукам”, подросткам-разведчикам, которые во время военного конфликта на Днестре в 1992 году переправлялись через вражескую линию и приносили важную и ценную информацию и оружие, не было даже 18 лет.

Если человек может рисковать своей жизнью, не достигнув 18 лет, то было бы справедливо, чтобы в этом возрасте он мог и голосовать, тем более в таком государстве, в котором голосовали „и мертвые” в 2009 году, а после 7 апреля были задержаны 83 несовершеннолетних, из которых 26 были избиты в комиссариатах.

Вопрос о предоставлении 16-летним право голоса надо внимательно изучить и взвесить все за и против и особенно внимательно оценить потенциал, способности и чаяния молодежи.

Надо предоставить тем, кому общество не смогло обеспечить защиту от бедности и насилия, самим выбирать свое будущее.

Элеонора ЛИСНИК

(19.02.2010, „Capitala / Cтолица”)

Венецианская комиссия предлагает полумеры

Varianta în română – "Comisia de la Veneţia, cu soluţii parţiale"

К концу февраля, возможно, решится вопрос о конституционной реформе. 24 февраля эксперты Венецианской комиссии повторно прибудут в Кишинэу, чтобы огласить свою окончательную точку зрения по поводу изменения Конституции. После этого все четыре партии Альянса за европейскую интеграцию займут единую позицию, с учетом рекомендаций европейских экспертов и молдавских специалистов в вопросе конституционного права.


Букиккио рекомендует досрочные выборы

Венецианская комиссия (официальное название „Европейская комиссия за демократию через право”) была создана в 1990 году как независимый консультативный орган Совета Европы по конституционным проблемам.

Состоявшийся на прошлой неделе визит в Молдову генерального секретаря Венецианской комиссии Джанни Букиккио и его заместителя Томаса Маркерта показал, что их точка зрения более узкая, чем та, которой придерживается Михай Гимпу и эксперты комиссии по реформированию конституции. Джанни Букиккио рекомендовал изменить только статью об избрании президента Республики Молдова, а „другие изменения могут еще подождать”. По его мнению, после изменения статьи, предусматривающей сокращение количества необходимых для избрания главы государства голосов, должен последовать роспуск парламента на основании действующего законодательства.

10 лет назад Джанни Букиккио побывал в нашей стране с консультациями по начатым бывшим президентом Петру Лучински с одной стороны, и тогдашним парламентом с другой, конституционным реформам. В 1999-2000 годах некоторые молдавские депутаты и эксперты подвергли критике взгляды Букиккио. Его нынешняя точка зрения не отвечает тем ожиданиям, которые Михай Гимпу вложил в основу инициированной им конституционной реформы. Инициатива председателя парламента, исполняющего обязанности президента Республики Молдова преследовала цель избежать в 2010 году досрочных выборов. Простое изменение процедуры избрания главы государства не решает проблему – Конституция останется в силе, и в соответствии с ней необходимо распустить нынешний законодательный орган и провести досрочные выборы.


Молдавские эксперты за новую Конституцию

Михай Гимпу заявил журналистам, что не собирается отказываться от первоначальной цели, отметив также, что „любое государство имеет суверенное право изменять и принимать законы”. Также Гимпу напомнил, что роль парламента - принимать и изменять законы, отвечая таким образом на нужды общества, которому надо развиваться.

Председатель экспертной группы Комиссии по реформированию конституции Виктор Попа объяснил просто и доходчиво, как можно избежать досрочных выборов на основе нового главного закона: „Глава государства должен издать указ о роспуске парламента, взять ручку и написать „Парламент распущен на основании ст. 78”. Но если этой статьи не будет, невозможно издавать указ на основании несуществующей нормы. Мы считаем, что это единственная возможность избежать досрочных выборов”.

Так как нынешний парламент не может изменить Конституцию 2/3 голосов, новый главный закон может быть одобрен путем референдума.

Виктор Попа заявил в интервью, что его „беспокоит, что визит экспертов Венецианской комиссии ждут как манны небесной, а к членам комиссии относятся, как к каким-то богам”.

Напоминаем, что молдавские юристы предложили изменить и другие конституционные нормы, не только те, которые относятся к избранию президента республики и избежания досрочных выборов.


Предвыборная кампания – это стагнация

11 февраля во время телепередачи на „Moldova 1” Михай Гимпу (ЛП), премьер Влад Филат (ЛДПМ) и первый вице-председатель парламента Серафим Урекяну (АНМ) высказались в пользу избежания досрочных выборов с соблюдением закона и демократических принципов. Лидер ДПМ депутат Мариан Лупу свою позицию не выразил, но, учитывая то, что именно ему была обещана должность президента Республики Молдова во время переговоров в АЕИ, трудно поверить, что он больше других заинтересован в проведении досрочных выборов.

Влад Филат и Михай Гимпу подчеркнули, что зарубежные партнеры оказывают большую помощь Республике Молдова, но чувствуется, что они беспокоятся о прочности нынешнего руководства республики. Досрочные выборы равносильны году конфронтации на политической сцене и, естественно, стагнации в сфере реформ. Это непозволительно для бедного государства, которое только избавилось от коммунистического правления и сильно пострадало от последствий мирового экономического спада. Эксперты Венецианской комиссии были приглашены для оказания нам компетентной юридической консультации, вооружившись которой мы благополучно минуем кризис.


Элеонора ЛИСНИК


(17.02.2010, „Capitala / Cтолица”)

După ce Dalai Lama a fost primit de Obama la Casa Albă, ambasadorul SUA în China a fost convocat de autorităţile de la Beijing


Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor aflat în exil, a declarat joi, 18 februarie, într-o apariţie publică, după o întâlnire cu preşedintele american Barack Obama, că acesta şi-a exprimat "susţinerea".

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Robert Gibbs, a declarat, la rândul său, că Obama şi-a exprimat "susţinerea fermă" faţă de cauza drepturilor omului şi a identităţii culturale şi religioase "unice" a Tibetului .

Lucru neobişnuit din partea unui vizitator de marcă, Dalai Lama a înaintat către exteriorul reşedinţei, în direcţia jurnaliştilor prezenţi, la finalul vizitei sale de 45 de minute, şi li s-a adresat în mod direct.

El a declarat că această cauză pe care o susţine este "dreaptă" şi "paşnică", declarându-se "foarte mulţumit" de întâlnirea cu Obama.

"Preşedintele şi-a exprimat susţinerea", a declarat el în faţa aripii de vest a Casei Albe, o luare de poziţie publică ce are toate şansele să provoace furia autorităţilor chineze, care s-au opus acestei întâlniri.

Ambasadorul american în China a fost convocat vineri de autorităţi pentru a i se înmâna un protest formal, după întâlnirea de joi între preşedintele Barack Obama şi Dalai Lama, liderul spiritual al budiştilor tibetani, a anunţat agenţia oficială China Nouă.

Ambasadorul american în China a fost convocat la 20 februarie de autorităţi pentru a i se înmâna un protest formal, după întâlnirea între preşedintele Barack Obama şi Dalai Lama, liderul spiritual al budiştilor tibetani, a anunţat agenţia oficială China Nouă.

China se opune sistematic oricărei întâlniri între liderii străini şi Dalai Lama, pe care îl consideră un separatist periculos.

Sursa: Mediafax


Notă: Tibetanii îl venerează pe actualul Dalai Lama (născut la 6 iulie 1935, într-o familie de ţărani tibetani) ca fiind a 14-a reîncarnare a lui Buddha. După invadarea şi ocuparea Tibetului de către China (1950-1951), din 1959, trăieşte în exil.
În 1989, a fost premiat cu Premiul Nobel pentru pace, ca urmare a eforturilor pe care le-a depus pentru eliberarea Tibetului. Dalai Lama a acuzat China că a făcut din Tibet "un infern" şi a "ucis" sute de mii de tibetani.

Francmasonii vor să-şi deschidă un birou la Bruxelles, pentru a contracara influenţa organizaţiilor religioase în UE


O parte a mişcării francmasone din Europa vrea să deschidă un centru la Bruxelles care să promoveze măsuri de contracarare a influenţei tot mai mari a organizaţiilor religioase în instituţiile UE, a declarat un francmason francez, citat de publicaţia electronică EUObserver.

"Ordinele masonice ar trebui să practice politici în sensul bun al cuvântului. Aşa că, în pofida propriilor diviziuni partizane, ele susţin laicitatea şi îşi exprimă dezaprobarea faţă de o decizie sau alta, guvernamentală sau europeană", a declarat Jean-Michel Quillardet, fost Mare Maestru al organizaţiei masonice Grand Orient de France, citat de cotidianul belgian Le Soir, într-un interviu publicat miercuri.

El a precizat că lojele masonice rămân divizate pe această temă, unele fiind mai "timide" decât altele în atragerea atenţiei publice, prin deschiderea unui birou în capitala UE. Dar el a adăugat că problemele practice sunt mai importante decât diviziunile şi a prezentat un proiect de agendă pentru viitorul centru.

"Cred că vom reuşi într-o zi să creăm o delegaţie masonică generală, pentru a susţine gândirea liberă din instituţiile europene. Este posibil din punct de vedere politic. Este mai puţin posibil la nivel financiar, pentru că avem resurse infinit mai mici decât bisericile", a explicat Quillardet.

Prima sarcină a biroului de la Bruxelles ar fi să promoveze ideea de cetăţenie în Europa. "Este necesară impunerea ideii universale a Iluminismului , care constă din noţiunea că oamenii sunt cetăţeni şi cetăţeni europeni, înainte de a fi evrei, de culoare, maghrebieni, homosexuali, heterosexuali", a mai spus francmasonul francez.

Mediafax

Declaraţia originală a lui Mihai Ghimpu despre unirea cu România (video) a fost postată pe site-ul „KP”


Întrebarea „ Când se va uni Moldova cu România?” i-a fost adresată lui Mihai Ghimpu de o persoană care s-a prezentat “Vitalie Ghimpu, din Cahul”.

Pe scurt: Ghimpu răspunde „Никогда не будет объединения” – „Niciodată nu va fi unirea”. Imediat după aceasta, vorbeşte despre faptul că nici în programul PL nu figurează obiectivul unirii şi că nici AIE nu are un asemenea scop.

Mihai Ghimpu subliniază că actuala coaliţie de guvernare îşi propune aderarea la UE şi că preşedintele Traian Băsescu a reconfirmat în timpul vizitei la Chişinău disponibilitatea României de a sprijini integrarea europeană a Republicii Moldova, fapt care, apreciază Ghimpu, demonstrează respect pentru independenţa Republicii Moldova.

Priviţi înregistrarea video cu o durată de 2.45 minute la acest link şi apreciaţi pe cât de exact sau inexact a fost citat Mihai Ghimpu de „Komsomolskaia pravda”.

Postare anterioară pe blog: Mihai Ghimpu pentru cititorii „KP”: „Niciodată nu se va produce unirea cu România”

Declaraţia a fost postată şi pe YouTube:

Să „întinerim” electoratul? (Despre dreptul de vot de la 16 ani)


Dacă propunerea preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, referitoare la introducerea dreptului de vot de la 16 ani va fi acceptată de Comisia pentru ajustarea Constituţiei şi alianţa de guvernare (AIE), efectivul electoratului moldovenesc va spori dintr-odată, în perspectiva alegerilor locale din 2011, cu 152.545 de persoane.
La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, pe listele de bază au fost incluse 2.603.158 de persoane, iar numărul de voturi exercitate a fost de 1.591.757 (valabil exprimate - 1.581.517).
Prin urmare, cei 152.545 de noi alegători ar reprezenta sub 10 procente din electoratul activ. Nu se ştie câţi ar ieşi la vot, dar, pentru comparaţie, PDM a obţinut cele 13 mandate în Parlament în baza voturilor exprimate de 198.268 persoane.

Se nasc mai mulţi băieţi

Potrivit datelor oficiale (Registru.md), la 1 februarie 2010, Republica Moldova avea 43.137 de cetăţeni cu vârsta de 15 ani (22.032 băieţi şi 21.105 fete), 51.527 de 16 ani (26.104 băieţi şi 25.423 fete) şi 57.881cu vârsta de 17 ani (29.440 băieţi şi 28.441 fete).
Propunerea lui Mihai Ghimpu a fost comentată destul de intens pe bloguri, precum şi pe paginile on-line ale mediilor de informare. Unii au aprobat-o, alţii au respins-o. Părerile au fost diferite şi printre adulţi, şi printre adolescenţii care, nu de puţine ori, au contestat capacitatea semenilor de a vota cu discernământ. Mulţi au apreciat că voturile tinerilor se vor îndrepta, în mare, către partidele democratice. De regulă, persoanele cu această opinie subliniază că şi printre tineri, şi printre adulţi există persoane cu pregătire şi capacităţi diferite – unii votează cu responsabilitate şi în cunoştinţă de cauză, în timp ce alţii, indiferent de vârstă, sunt ignoranţi, indiferenţi, dezinformaţi şi manipulabili.

Iniţiativă germană

Mult mai “revoluţionari” decât Mihai Ghimpu au fost 46 de parlamentari germani. În iulie 2008, ei au propus în Bundestag (Camera inferioară a parlamentului) acordarea dreptului de vot încă de la naştere, nu de la 18 ani. “14 milioane de cetăţeni germani nu au acest drept şi asta doar din cauza vârstei lor”, au argumentat parlamentarii. Ei propuneau ca părinţii să exercite dreptul de vot al copiilor până în momentul când aceştia consideră că sunt în măsură să voteze ei înşişi.
Iată principalele argumente aduse de nemţi: “fiecare familie ar conta mai mult la nivel electoral, în condiţiile în care populaţia Germaniei îmbătrâneşte”, “mai multe studii dovedesc interesul copiilor şi adolescenţilor pentru viaţa politică a ţării şi dorinţa de a participa la ea”, „articolul 38 al Constituţiei germane prevede că nu se poate vota decât de la vârsta de 18 ani, însă această normă nu este contrângătoare şi nici imposibil de refăcut”.
Colegii lor au fost mai reticenţi şi nu le-au sprijinit iniţiativa.


Exemplul Austriei, simpatizat la Bucureşti

În România, pe tema votului de la 16 ani s-a discutat recent, în toamna lui 2009, dar, deocamdată nu a fost operată o modificare la Constituţie, care, la fel ca în Republica Moldova şi majoritatea altor state, stabileşte vârsta de 18 ani. Discuţiile le-a deschis europarlamentarul PD-L Cristian Preda, în opinia căruia persoanele de 16 ani sunt suficient de mature şi destul de bine informate pentru a-şi exprima opţiunile politice.
„Dacă un tânăr poate munci legal de la 16 ani, de ce n-ar putea el şi vota de la aceeaşi vârstă? Există ţări ca Austria, care a redus pragul la 16 ani pentru alegerile europene, este şi simbolic acest gest, iar în Franţa subiectul se discută. Pentru noi ar pica şi bine, am scoate pe undeva fruntea ca promotori ai unei idei”, argumenta Preda.
Am tot auzit că mulţi dintre „burunduci”, adolescenţii-cercetaşi care, în timpul conflictului armat de pe Nistru din 1992 se strecurau printre liniile inamice, aducând informaţii preţioase şi arme, nu aveau nici pe departe 18 ani.
Dacă un om este acceptat să-şi rişte viaţa până la 18 ani, ar fi echitabil să aibă şi dreptul la vot. Mai ales într-un stat în care au „votat şi morţii” în 2009, iar după 7 aprilie au fost reţinuţi 83 de minori, dintre care 26 au fost maltrataţi în comisariate.
Subiectul votului de la 16 ani merită discutat în continuare şi analizate cu atenţie argumentele „pro” şi „contra”, dar, mai ales, evaluate atent potenţialul, capacităţile şi aspiraţiile tinerilor.
Dacă tot nu au putut fi protejaţi de sărăcie şi abuzuri, cei care vor dori, trebuie lăsaţi să-şi aleagă viitorul.

Eleonora Lisnic

(Pentru "Capitala" din 19.02.2010)

joi, 18 februarie 2010

Doina Lenuţei Burghilă versus foamea şi voodoo-ul haitienilor


„Lenuţa Burghilă cere bani de la Guvern ca să cânte o doină pentru victimele din Haiti”, a relatat Unimedia.

“Artista spune că victimelor din Haiti li s-au alocat milioane, însă ele au nevoie şi de susţinere „de la inimă la inimă”. „Vreau să merg acolo pentru a duce o doină moldovenească care (...) ar fi mai apropiată de starea în care se află această ţară”, a explicat cântăreaţa, citată de Info-Prim Neo.

Concertul artistei, cu genericul „Haiti - ruini şi durere... Moldova - un strop de speranţă...”, s-ar putea să fie mult prea departe de necesităţile şi preocupările haitienilor, dacă e să credem celor relatate de publicaţia britanică “The Telegraph”.
Iată ce scria ziarul, citat de Realitatea TV, despre lucrurile care ar fi cu adevărat importante pentru haitieni:


Haitienii se întorc la voodoo, creştinismul e cam departe de ei

Se spune despre haitieni că sunt 40% protestanţi, 60% catolici şi 100% voodoo. Străvechea tradiţie voodoo este din ce în ce mai mult la căutare în insulă. Relaţia pe care haitienii o au cu ritualire ancestrale a fost forte bine ilustrată de către un preot misionar francez: "Haitienii merg la biserică, atunci când le merge bine şi la preotul voodoo atunci când le merge rău".

Haitienii au ajuns o ţintă uşoară pentru prozelitism. Preoţii, misionarii şi vracii se bat pentru a câştiga sufletele populaţiei traumatizate, scrie “The Telegraph”.

Potrivit publicaţiei engleze, pentru fundamentaliştii religioşi veniţi din occident, "ziua nenorocirii", cum o numesc localnicii, a devenit pentru ei un izvor de oi rătăcite, în căutare de alinare şi hrană. Scientologii sunt cel mai bine plasaţi în Haiti. Unul dintre cei mai proeminenţi membri ai lor, John Travolta, transportă membrii bisericii cu avionul personal. O asociaţie a trimis 600 de Biblii sonore, iar alta le recomandă haitienilor postul, ca să se spele de păcate, ca şi cum nu ar posti şi fără voie.

Până şi politicienii haitieni au transformat catastrofa în dezbatere pe teme religioase. Liderul spiritual al dreptei republicane a afirmat chiar că cei care au murit sau au fost răniţi au meritat acest lucru "pentru că au făcut un pact cu diavolul".

Se spune despre haitieni că sunt 40% protestanţi, 60% catolici şi 100% voodoo. Străvechea tradiţie voodoo este din ce în ce mai mult la căutare în insulă. Relaţia pe care haitienii o au cu ritualure ancestrale a fost forte bine ilustrată de către un preot misionar francez: "Haitienii merg la biserică atunci când le merge bine şi la preotul voodoo atunci când le merge rău".

Credibilitatea liderilor voodoo a cescut după 12 ianuarie, pentru că anunţaseră, cu şase luni în urmă, o iminentă catastrofă. 1000 de membri ai convenţiei naţionale voodoo s-au întâlnit pentru a căuta soluţii la dezastrul în care se află ţara. Oamenii nu mai ajung la bisericile catolice. Ei se adună din ce în ce mai des şi în număr crescând pentru a lua parte la ceremoniile şi ritualurile străvechi.

Vracii voodoo se plâng de faptul că ajutoarele ajung mai greu la ei şi la cei pe care ar vrea să-i ajute, că sunt discriminaţi. "Majoritatea ajutoarelor sunt aduse de protestanţi, care par a fi pus stăpânire pe aeroport", a declarat şeful preoţilor voodoo. Ei acuză misionarii veniţi în ţară şi pentru că abordează populaţia cea mai lipsită de apărare, cum ar fi copiii.

Haitienii se plâng şi de faptul că religia lor a fost pe nedrept blamată de occident şi înfăţişată ca un lucru negativ. Ei spun că au suferit din cauza imaginii de la Hollywood, unde voodoo înseamnă sacrificii sângeroase şi păpuşi în care sunt înfipte ace. Pentru localnici, vraciul este cel care îi scapă de probleme, nu face magie neagră. Un hungan a descris practicile voodoo ca fiind o combinaţie de mai multe religii, inclusiv creştinism, care a debutat ca o reacţie la brutalitatea sclaviei.

Creştinii, musulmanii, evreii şi chiar şi vracii voodoo sunt departe de a câştiga lupta pentru sufletele Haitinilor. Ei au o singură religie acum: FOAMEA. "Aş spune că sunt voodoo sau catolic sau orice altceva, dacă aş face rost de mâncare pentru familia mea. Cred în orice Dumnezeu care îmi umple stomacul", a declarat un localnic, citat de publicaţia engleză.

Sursa: Realitatea.net

Colaj: Info-prim.md

Comisia de la Veneţia, cu soluţii parţiale

Către sfârşitul lunii ar urma să asistăm la o limpezire a situaţiei în chestiunea reformei constituţionale. La 24 februarie, experţii în drept din cadrul Comisiei de la Veneția vor reveni la Chişinău pentru a-şi expune punctul de vedere final în privinţa modificării Constituției. Ulterior, cele patru partide din Alianţa pentru Integrarea Europeană (AIE) vor adopta o poziţie comună, ţinând cont de recomandările experţilor europeni, dar şi de cele ale specialiştilor moldoveni în drept constituţional.

Buquicchio ne recomandă anticipate

Comisia de la Veneţia, cu titulatura oficială „Comisia pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei”, a fost înfiinţată în 1990 şi are statut de organ independent consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale.
Săptămâna trecută, cu prilejul vizitei la Chişinău a secretarului general al Comisiei în cauză, Gianni Buquicchio, şi secretarului general-adjunct, Thomas Markert, a devenit clar că, deocamdată, viziunea experţilor Comisiei de la Veneţia este mai îngustă decât abordarea experţilor din Comisia pentru modificarea Constituţiei şi a preşedintelui acesteia, Mihai Ghimpu. Gianni Buquicchio a recomandat să fie modificat doar articolul cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova, în timp ce „alte ajustări ale Constituţiei ar putea să mai aştepte”. În opinia sa, după modificarea acestui articol, în vederea reducerii numărului de voturi necesar pentru alegerea şefului statului, ar trebui să urmeze dizolvarea Parlamentului, în baza legislaţiei în vigoare.
Gianni Buquicchio este un expert care ne-a oferit consultanţă şi acum 10 ani, pe timpul reformelor constituţionale iniţiate de ex-preşedintele Petru Lucinschi, pe de o parte, şi parlamentul de atunci, pe de alta. În 1999-2000, Buquicchio şi-a atras critici din partea unor parlamentari şi experţi de la Chişinău. De această dată, este evident că abordarea sa nu răspunde aşteptărilor care au stat la baza iniţierii reformei constituţionale de către Mihai Ghimpu. Iniţiativa preşedintelui Parlamentului, preşedintelui interimar al Republicii Moldova a avut ca obiectiv evitarea alegerilor parlamentare anticipate în 2010. Simpla modificare a procedurii de alegere a şefului statului nu rezolvă problema – Constituţia va rămâne în vigoare şi va obliga la dizolvarea actualului legislativ şi desfăşurarea alegerilor anticipate.

Experţii moldoveni propun o nouă Constituţie

Mihai Ghimpu a declarat presei că nu are de gând să renunţe la obiectivul său iniţial, menţionând că „orice stat are dreptul suveran de a modifica şi adopta legi”. Totodată, Ghimpu a ţinut să reamintească opiniei publice că rolul parlamentului este să adopte şi să modifice legi, răspunzând astfel necesităţilor societăţii, făcând ca lucrurile să evolueze.

Cum pot fi evitate alegerile anticipate în baza unei noi Legi Supreme, a explicat simplu şi clar preşedintele grupului de experţi din Comisia pentru revizuirea Constituţiei, Victor Popa: „Şeful statului trebuie să emită decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului, să pună mâna pe condei şi să scrie „Parlamentul, în baza articolului 78, este demis”. Dar dacă nu mai există acest articol, nu poţi emite un decret în baza unei norme care nu mai există. Noi considerăm că aceasta este unica posibilitate de evitare a alegerilor anticipate”.
În situaţia în care actualul Parlament nu este în măsură să modifice Constituţia cu 2/3 din voturi, o nouă Lege Supremă poate fi aprobată prin referendum.
Victor Popa a declarat, într-un interviu, că îl „deranjează idolatrizarea experţilor din Comisia de la Veneţia”, faptul că sunt aşteptaţi ca „nişte dumnezei”.
Juriştii moldoveni au propus modificarea mai multor prevederi constituţionale, nu doar a celor care vizează alegerea preşedintelui republicii şi evitarea anticipatelor.

Campania electorală înseamnă stagnare

La 11 februarie, în cadrul unei emisiuni la „Moldova 1”, de rând cu Mihai Ghimpu (PL), şi premierul Vlad Filat (PLDM), şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urechean (AMN), s-au pronunţat pentru evitarea alegerilor parlamentare anticipate, cu condiţia ca acest fapt să se producă în condiţiile legii şi în conformitate cu principiile democratice. Liderul PDM, deputatul Marian Lupu, s-a abţinut să-şi anunţe clar poziţia în această chestiune, dar ţinând cont de faptul că anume lui i-a fost promisă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova în cadrul negocierilor din AIE, ar fi greu de crezut că-şi doreşte anticipate mai mult decât alţii.
Vlad Filat şi Mihai Ghimpu au subliniat că partenerii externi oferă un sprijin masiv Republicii Moldova, dar că s-a resimţit îngrijorarea lor pentru durabilitatea actualei guvernări de la Chişinău. Alegerile anticipate ar însemna un an de confruntări pe scena politică şi, implicit, stagnare în promovarea reformelor – un fapt inadmisibil într-un stat sărac, ieşit de curând de sub o guvernare comunistă şi, în plus, lovit de efectele recesiunii economice mondiale. Comisia de la Veneţia a fost solicitată să ne ofere consultanţă juridică pentru depăşirea onorabilă a acestor riscuri.

Eleonora Lisnic
(Publicat în „Capitala” din 17.02.2010)

Foto:
Gianni Buquicchio,
Mihai Ghimpu şi Victor Popa


Update!

Buquicchio nu recomandă referendum constituţional

Rămânem în aşteptarea deciziei comune a AIE în privinţa reformei constituţionale şi, implicit, a răspunsului la întrebarea dacă vom avea sau nu vom avea în 2010 alegeri parlamentare anticipate. O poziţie comună, stabilită prin consens, a partidelor de la guvernare ne-a fost promisă pentru săptămâna aceasta.

Timpul e scurt. Potrivit interpretărilor făcute de analişti şi parlamentari, dizolvarea actualului legislativ în baza Constituţiei în vigoare ar fi posibilă cu începere din 17 iunie.

În cadrul vizitei din 24 - 26 februarie, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au recomandat modificarea Constituţiei în cadrul Parlamentului, dar nu aprobarea Legii prin referendum, cum doresc partidele de la guvernare. Mihai Ghimpu nu acceptă soluţia experţilor europeni - modificarea Constituţiei în Legislativ necesită două treimi din voturile celor 101 deputaţi (67 de voturi), în timp ce partidele care au format AIE dispun de doar 53 de mandate. Pe de altă parte, o nouă redacţie a constituţiei poate fi adoptată cu votul simplei majorităţi parlamentare (52 de voturi din 101), dacă legea obţine sprijinul cetăţenilor în cadrul unui referendum.

„Poziţia Comisiei de le Veneţia este că modificarea Constituţiei trebuie să aibă loc în Parlament, cu votul a 2/3 din deputaţi. Nu caut susţinere în Parlament, pentru că acolo nu o pot găsi. O altă cale democratică este referendumul, pentru iniţierea căruia poate vota majoritatea simplă”, a declarat presei preşedintele interimar al Republicii Moldova.

Că AIE nu va găsi voturi suficiente în Parlament, o confirmă declaraţiile liderului comuniştilor, Vladimir Voronin. La întâlnirea din 25 februarie cu secretarul general al Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, Voronin s-a pronunţat împotriva modificării Constituţiei, afirmând că doreşte dizolvarea actualului parlament şi organizarea alegerilor anticipate.

Nu au fost dezvăluite toate recomandările Comisiei de la Veneţia, dar comparativ cu vizita din prima jumătate a lunii februarie, Gianni Buquicchio a părut mai puţin categoric, prin simplul fapt că nu a pus în mod public la îndoială necesitatea unei reforme constituţionale. Anterior, el aprecia că „alte ajustări ale Constituţiei ar putea să mai aştepte” şi recomanda să fie modificat doar articolul cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova, în sensul reducerii de la 61 la 52 a numărului de voturi prin care şeful statului poate fi ales în turul final.

Modificarea Constituţiei este, însă, un drept al oricărui parlament naţional. Comisia de la Veneţia nu a fost întrebată dacă modificarea trebuie făcută, ci doar rugată să ofere consultanţă pentru desfăşurarea reformei dorite în deplin acord cu standardele şi normele de drept europene.

“Comisia de la Veneţia nu are (…) nicio atribuţie politică, indiferent de situaţia statului care îi solicită expertiza. Altminteri spus, nu se pronunţă asupra oportunităţii politice a modificărilor de tip constituţional sau juridic din interiorul unui stat, pentru că experţii Comisiei nu sunt nici sociologi, nici politologi. Adică, ea nu răspunde neîntrebată (nesolicitată) şi nu discută semnificaţiile (oportunităţile) politice ale unor gesturi juridice. Din această perspectivă, prima vizită a reprezentanţilor Comisiei la Chişinău a lăsat un gust amar”, comenta analistul Dan Dungaciu declaraţiile lui Gianni Buquicchio din cadrul vizitei anterioare la Chişinău.

De această dată, Buquicchio a preferat să pară mai rezervat şi a considerat necesar să sublinieze că nu doreşte să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova. „Discuţiile continuă între formaţiunile politice. Este o problemă mult prea delicată, care trebuie tratată cu mult calm şi delicateţe. Din acest motiv, preferăm să nu ne amestecăm şi să lăsăm forţele politice să mediteze la soluţiile propuse de membrii Comisiei”, a declarat el, după întrevederile avute cu liderii din AIE.

Eleonora Lisnic

(Publicat în „Capitala” din 3 martie 2010)

miercuri, 17 februarie 2010

Declaraţie importantă pentru viitorul RM: “Scopul final al CCP UE - RM este de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană”


“Scopul final al CCP UE - RM este de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană, în conformitate cu art. 49 al Tratatului de la Lisabona, prin intermediul continuării dialogului şi voinţei politice de a depăşi provocările şi de a îndeplini criteriile pentru integrarea europeană”,
se arată în Declaraţia şi recomandările finale
(punctul 10) ale celei de-a 12-a reuniuni a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, care şi-a ţinut lucrările la Chişinău, la 16 şi 17 februrie.

De asemenea, Comitetul „salută iniţierea negocierilor pentru Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova la 12 ianuarie 2010; subliniază importanţa crucială a negocierilor constante privind Acordul de Asociere în apropierea treptată a Moldovei de Uniunea Europeană”,

"ia act de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 şi deploră situaţia critică creată în Republica Moldova ca urmare a acestor alegeri",

„salută iniţiativa rapidă a autorităţilor moldovene de a institui „Comisia pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009”; cheamă Comisia să grăbească procedurile de investigare şi să facă publice concluziile sale; cheamă instituţiile naţionale competente să tragă la răspundere autorii crimelor şi încălcărilor severe ale drepturilor omului în timpul dezordinilor şi protestelor stradale de după alegerile din 5 aprilie”,

"salută rezultatele alegerilor parlamentare din iulie 2009 şi cheamă noua conducere a Republicii Moldova să facă tot posibilul ca să asigure stabilitatea internă pe termen lung; cheamă Comisia şi Consiliul să susţină activ Guvernul pro-european actual din Republica Moldova;",


"atrage atenţia la încercările repetate şi nereuşita Parlamentului Republicii Moldova, în rezultatul alegerilor din 5 aprilie şi 29 iulie 2009, să aleagă Preşedintele ţării în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova;",


"salută alegerea Preşedintelui Parlamentului RM, care deţine şi funcţia de Preşedinte interimar al Republicii Moldova pînă la alegerea viitorului Preşedinte al ţării".


Aceasta a fost o primă reuniune în componenţă nouă a Comitetului de Cooperare Parlamentară, compus din câte 14 membri şi 12 membri supleanţi din partea Parlamentului European şi din partea Parlamentului Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat oficial, componenţa delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova a fost aprobată prin hotărârea Legislativului din 29 decembrie 2009. Astfel, copreşedinte al Comitetului din Parlamentul Republicii Moldova este Igor Corman, preşedinte al Comisiei politică externă şi integrare europeană, iar vicepreşedinţi – deputaţii Mihai Godea şi Grigore Petrenco.
Din partea Parlamentului European, copreşedinte este europarlamentara română Monica Macovei, vicepreşedinţi – deputaţii Tatjana Zdanoka, din Letonia, şi Iliana Iotova, din Bulgaria.

Alte amănunte găsiţi pe site-ul Parlamentului.



COMITETUL DE COOPERARE PARLAMENTARĂ UE-RM

REUNIUNEA A DOUĂSPREZECEA

16-17 februarie 2010
CHIŞINĂU

Copreşedinţi: Dna Monica MACOVEI şi Dl Igor CORMAN

Declaraţia şi recomandările finale
în baza articolului 89 al Acordului de Parteneriat şi Cooperare


Sub copreşedinţia dnei Monica MACOVEI (PPE, România) şi a dlui Igor CORMAN (Partidul Democrat din Republica Moldova) a avut loc cea de-a doisprezecea reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM la Chişinău, în perioada 16-17 februarie 2010. Comitetul a făcut schimb de opinii cu dl Iurie LEANCĂ, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, din partea Guvernului Republicii Moldova, şi dl Dirk SCHÜBEL, şeful delegaţiei UE în Republica Moldova, din partea Uniunii Europene.

Comitetul de Cooperare Parlamentară:


Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova

1. Accentuează importanţa crucială a reformelor continui şi a dezvoltării democratice pentru integrarea europeană şi susţine obiectivul Republicii Moldova, ca stat european, de a obţine în viitor calitatea de ţară membră a Uniunii Europene;

2. salută adoptarea, la 21 decembrie 2009, de către Consiliul de Cooperare UE-Moldova a unei Declaraţii Comune, care prevede o cale ambiţioasă spre aprofundarea cooperării dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, care include: negocierile privind Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, lansarea în 2010 a dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, consolidînd dialogul privind drepturile omului şi asistenţa macro-financiară; cheamă, în această privinţă, Republica Moldova şi Uniunea Europeană să implementeze eficient Planul de Acţiuni, a cărui gardian vigilent va rămîne Comitetul de Cooperare Parlamentară;

3. salută intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care în mare măsură intensifică împuternicirile Parlamentului European, astfel, în mod indirect, crescînd imaginea Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – RM;

4. salută iniţierea negocierilor pentru Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova la 12 ianuarie 2010; subliniază importanţa crucială a negocierilor constante privind Acordul de Asociere în apropierea treptată a Moldovei de Uniunea Europeană, în baza responsabilităţii şi posesiei comune a celor două părţi, cheamă ambele părţi să accelereze negocierile privind Acordul de Asociere şi rămîne în aşteptarea finalizării şi adoptării acestuia ca o chestiune prioritară şi crede că acordul oficial va intensifica semnificativ relaţiile dintre cei doi parteneri;

5. cheamă Comisia şi autorităţile moldovene să finalizeze pregătirile şi să înceapă negocierile asupra unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv pînă în luna iulie 2010;

6. subliniază importanţa crucială a lansării în 2010 a dialogului privind liberalizarea regimului de vize pentru accesul cetăţenilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi obţinerea libertăţii de mişcare a acestora în UE, cît mai curînd posibil; între timp, cheamă Consiliul şi Comisia să folosească pe deplin oportunităţile oferite în prezent de Acordul de Facilitare a Regimului de Vize dintre UE şi Republica Moldova;

7. crede că Programul naţional indicativ pentru 2011-2013 al Instrumentului European de Parteneriat şi Vecinătate pentru Republica Moldova va prevedea o creştere semnificativă a volumului de asistenţă a UE, precum şi orientează acţiuni pentru sectoarele principale de reformă şi pentru dezvoltarea social-economică; cheamă delegaţia UE în Moldova să joace un rol de coordonare, din ce în ce mai activ, pentru asistenţa Uniunii Europene; cheamă Comisia şi Consiliul să sporească asistenţa financiară pentru necesităţile legate de implementarea reformelor relevante, in special pentru proiectele investiţionale;

8. salută angajamentul clar, exprimat de către Guvernul RM, de a participa plenar la „Parteneriatul Estic” şi de a utiliza toate oportunităţile oferite de acesta, ca parte a platformelor multilaterale şi bilaterale; cheamă Guvernul moldovean să participe activ la toate forumurile Parteneriatului Estic;

9. salută crearea Adunării Parlamentare Euronest ca un mecanism important multilateral de consolidare a dialogului interparlamentar dintre UE şi cei şase parteneri ai săi din Est, cu scopul de ai apropia de UE, se aşteaptă la un nivel înalt de reprezentare şi participare din partea Parlamentului Republicii Moldova la reuniunea de constituire a AP Euronest, care va avea loc în martie 2010 la Bruxelles, solicită ambelor părţi, Parlamentului European şi Parlamentului Republicii Moldova să se angajeze în mod activ în Euronest;

10. este de acord că scopul final al CCP UE - RM este de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană, în conformitate cu art. 49 al Tratatului de la Lisabona, prin intermediul continuării dialogului şi voinţei politice de a depăşi provocările şi de a îndeplini criteriile pentru integrarea europeană;

11. cheamă autorităţile moldovene să continue eforturile în vederea armonizării legislaţiei naţionale la acquis communautaire şi recomandă autorităţilor să elaboreze un plan legislativ de acţiuni pentru perioada ce urmează;

Evoluţiile interne din Republica Moldova

12. ia act de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 şi deploră situaţia critică creată în Republica Moldova ca urmare a acestor alegeri;
13. salută iniţiativa rapidă a autorităţilor moldovene de a institui „Comisia pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009”; cheamă Comisia să grăbească procedurile de investigare şi să facă publice concluziile sale; cheamă instituţiile naţionale competente să tragă la răspundere autorii crimelor şi încălcărilor severe ale drepturilor omului în timpul dezordinilor şi protestelor stradale de după alegerile din 5 aprilie;

14. salută rezultatele alegerilor parlamentare din iulie 2009 şi cheamă noua conducere a Republicii Moldova să facă tot posibilul ca să asigure stabilitatea internă pe termen lung; cheamă Comisia şi Consiliul să susţină activ Guvernul pro-european actual din Republica Moldova;

15. atrage atenţia la încercările repetate şi nereuşita Parlamentului Republicii Moldova, în rezultatul alegerilor din 5 aprilie şi 29 iulie 2009, să aleagă Preşedintele ţării în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova;

16. salută alegerea Preşedintelui Parlamentului RM, care deţine şi funcţia de Preşedinte interimar al Republicii Moldova pînă la alegerea viitorului Preşedinte al ţării;

17. salută Programul de activităţi al Guvernului RM pentru 2009-2013, care conţine măsuri concrete intenţionate pentru depăşirea crizei economice menţinînd protecţia bunăstării sociale;

18. subliniază importanţa soluţionării chestiunilor care se află în topul agendei reformelor din Moldova şi, în pofida situaţiei economice dificile, să dubleze eforturile pentru a îmbunătăţi funcţionarea economiei şi să creeze condiţii bune pentru climatul investiţional şi cel de afaceri; cheamă Comisia să acorde asistenţă Moldovei atît în termeni financiari, cît şi să ofere toată experienţa necesară în această privinţă;

19. subliniază necesitatea pentru Guvernul moldovean de a atrage atenţie sporită asupra situaţiei celor mai dezavantajate categorii sociale ale ţării şi de a lua măsuri urgente pentru combaterea sărăciei şi excluderii sociale, şi reducerea disparităţilor regionale existente în accesul la angajarea în cîmpul muncii şi la resursele economice şi sociale la nivel local; cheamă Comisia să acorde asistenţă financiară Moldovei în această privinţă;

20. accentuează importanţa implementării reformei sistemului judecătoresc, consolidării luptei împotriva crimei organizate şi corupţiei, ameliorării şi modernizării metodelor de lucru ale procurorilor, precum şi a reformării poliţiei cu o axare particulară pe demilitarizare, a asigurării accesului liber a cetăţenilor moldoveni la justiţie prin reducerea birocraţiei în sistemul judecătoresc şi apropierea lui de cetăţeni, restabilind astfel încrederea în instituţiile statului; invită Comisia să susţină toate reformele prin acordarea asistenţei financiare şi expertizei utile Moldovei;

21. recomandă autorităţilor moldovene să se angajeze în consultări cu toate partidele politice şi actorii relevanţi din societatea civilă din Moldova şi să utilizeze experienţa europeană referitoare la reforma constituţională, prin care intenţionează să treacă, pentru a obţine cele mai bune rezultate;

22. invită autorităţile Republicii Moldova să continue reforma şi modernizarea administraţiei publice pentru a asigura buna guvernare, precum şi distribuţia echitabilă a mijloacelor financiare şi administrarea corespunzătoare a acestora de către autorităţile locale în scopul unei dezvoltări uniforme pe întreg teritoriul ţării şi a unei democraţii locale consolidate;

23. subliniază importanţa dezvoltării pluralismului în Republica Moldova şi cheamă autorităţile să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

Cooperarea regională

24. încurajează autorităţile moldovene să continuie să participe activ la Iniţiativa Central Europeană (ICE), Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) şi Consiliul regional de Cooperare (CRC), CEMN şi Acordul Central European al Comerţului Liber (CEFTA); salută, în această privinţă, eforturile Moldovei în promovarea standardelor UE în diferite domenii, inclusiv cel al migraţiei şi comerţului, în calitate de preşedinte al PCESE în 2009;

25. îşi exprimă convingerea că autorităţile Republicii Moldova vor depune toate eforturile pentru a păstra şi îmbunătăţi relaţiile cu ţările vecine, din Est şi din Vest, în conformitate cu principiile dreptului internaţional;

Conflictul transnistrean

26.- salută angajamentul reînnoit al autorităţilor moldovene de a găsi soluţia pentru conflictul transnistrean prin mijloace paşnice, în formatul „5+2”, în conformitate cu principiile respectării integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii RM;

27. ia act de voinţa exprimată de autorităţile moldovene pentru a obţine ca UE şi Statele Unite să joace un rol mai important în procesul de reglementare; salută lansarea în 2009 a două pachete privind consolidarea încrederii, care trebuie transpuse în acţiuni concrete, cu efecte tangibile asupra populaţiei de pe ambele maluri ale rîului Nistru;

28. ia act de eforturile diplomatice ale Moldovei în obţinerea retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul său şi substituirea forţelor militare pacificatoare actuale cu forţe civile internaţionale;

29. subliniază necesitatea unei cooperări active şi constructive între ambele părţi privind măsurile cheie de consolidare a încrederii, cum ar fi cele prevăzute în sectorul energetic şi cel al transportului;

30. salută activitatea misiunii EUBAM şi încurajează intensificarea activităţii sale de control pe întreg segmentul frontierei moldo-ucrainene;

Adoptat în unanimitate

Monica Luisa MACOVEI, Igor CORMAN

Mihai Ghimpu pentru cititorii „KP”: „Niciodată nu se va produce unirea cu România”


Potrivit site-ului ziarului „Komsomolskaia pravda”, ediţia din R. Moldova („Adevărul komsomolist”), Mihai Ghimpu a făcut declaraţia astăzi, 17 februarie 2010, la sediul redacţiei, unde a fost invitat la o discuţie cu cititorii.

Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republicii Moldova, preşedinte al Parlamentului, preşedinte al Partidului Liberal, citat de „KP” :

Când se va uni Moldova cu România?

- Când vorbim despre limba română, nu trebuie înţeles că Moldova se va uni cu România. Este un bluf. Niciodată nu se va produce unirea cu România! În timpul ultimei vizite a lui Băsescu la Chişinău, a devenit clar că niciodată nu vom fi în componenţa României. Moldova este un stat independent. Această speculaţie despre unirea cu România trebuie pusă undeva în fundul beciului. Astăzi trebuie să ne preocupe economia. Şi să punem punct acestor speculaţii pe fundament naţional”.
(traducerea îmi aparţine)


Fragmentul original din «Комсомольскaя правдa» :
„Когда Молдова присоединится к Румынии?
- Когда мы говорим о румынском языке как таковом, не нужно это понимать таким образом, что Молдова объединится с Румынией. Это блеф. Никогда не будет объединения с Румынией! Во время последнего визита Бэсеску стало ясно, что мы никогда не будем в составе Румынии. Молдова - независимое государство. Эту спекуляцию об объединении с Румынией нужно положить куда-то подальше в погреб. Сегодня нужно заниматься экономикой. И ставить точки над этими спекуляциями на национальной почве”.



P.S.: Cu alte ocazii, Ghimpu declarase că este unionist, dar că în privinţa Unirii ar urma să se pronunţe poporul, prin referendum. Acum îşi permite un verdict: "niciodată!". Dacă aşa crede şi aşa se exprimă, ce rost mai are să-şi spună "unionist"? Este un nonsens. Şi de unde ştie că "niciodată"? O fi având "fir roşu" cu Cerul?
Nu prea accesez site-ul „KP.md” şi despre acest articol am aflat de pe „LIBER-blog public românesc”.


Din arhiva blogului:
Mihai Ghimpu, într-un interviu acordat publicaţiei „Jurnal de Chişinău” la 4 septembrie 2009, solicitat să comenteze aprecierile comuniştilor şi ale mediilor ruseşti că este „adept al unirii cu România”:
“- Este o politică mârşavă a comuniştilor, care încearcă să mă discrediteze. Da, sunt român pentru că aşa m-au conceput părinţii, iar pe ei părinţii lor. Dacă m-aş fi prezentat ca Mihail Feodorovici sau ca Mişa, eram bun, dar, aşa nu. Da, sunt şi unionist, dar această idee îmi aparţine ca om, care îmi cunosc istoria. Politica înseamnă altceva. Astăzi, avem două lucruri foarte mari care ne macină: sărăcia şi lipsa libertăţii individului, fără de care nu există creaţie şi, respectiv, evoluţie.”

Din arhiva blogului: Dorin Chirtoacă respinge unirea teritorială ca soluţie de remediere a erorilor istoriei

Link - alte materiale despre Unire pe blog.

Rogozin respinge ideea lui Smirnov despre instalarea rachetelor "Iskander" în regiunea separatistă transnistreană


Ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin (foto), a respins iniţiativa liderului separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, privind disponibilitatea instalării unor sisteme de rachetă pe teritoriul Transnistriei, relatează pagina on-line a RIA Novosti.

Liderul administraţiei de la Tiraspol declarase că Transnistria este dispusă să
accepte amplasarea unui sistem rusesc de rachete “Iskander”, în cazul în care va primi o propunere în acest sens din partea Rusiei. El a precizat, însă, că nu a primit nici o solicitare oficială în acest sens din partea Rusiei.

Dmitri Rogozin a declarat că iniţiativa Transnistriei de găzduire a unor sisteme ruse “Iskander” ar putea conduce la un grav conflict regional, precizând că încă nu se poate vorbi de eforturi pentru relansarea relaţiilor SUA – Rusia, dacă Moscova va continua să afle din presă despre planul Statelor Unite de instalare a unor elemente antirachetă în România.


“Această situaţie poate conduce la o criză regională sau chiar la un conflict politic. În privinţa amplasării sau nu a sistemelor Iskander în Transnistria, trebuie precizat că astfel de sisteme nu pot fi folosite în astfel de discuţii. Cum putem avea un parteneriat real cu Washingtonul, dacă aflăm ştiri neplăcute din presă?", subliniază Rogozin.

Oficial SUA: Rusia ştia!


Potrivit subsecretarului de Stat american pentru controlul armelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, administraţia SUA “în mod consecvent, a informat Rusia despre tot ceea ce înseamnă abordare etapizată şi adaptată” a instalării sistemului antirachetă american, precum “şi care sunt planurile de realizare a celor patru părţi componente ale acestuia (sistemului - n.red.), care a fost anunţat la mijlocul lunii septembrie 2009 de preşedintele (american Barack) Obama”.

“Colegii mei din Rusia au fost informaţi despre vizita mea în România şi despre intenţia preşedintelui Obama de a propune României să recepţioneze în anul 2015 cea de-a doua fază a planului american etapizat de amplasare a sistemului antirachetă, care prevede crearea unei baze de rachete de interceptare SM-3 şi a unei baze terestre”, a declarat Tauscher pentru un grup de jurnalişti străini.

“Vom pune în
discuţie ce anume va fi instalat în România. Eu presupun că este vorba despre trei complexe, ceea ce înseamnă 24 de rachete de interceptare. În acelaşi timp, toate acestea rămân la ora actuală subiect de discuţii”, a mai adăugat adjunctul secretarului de Stat al SUA.

La 4 februarie, SUA au invitat oficial România să participe la scutul antirachetă. Mesajul preşedintelui american a fost adus la Bucureşti de Ellen Tauscher. În aceeaşi zi, CSAT a decis să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereştri de tipul SM-3 ca parte a planului Administraţiei Obama privind “abordarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa”.


"Stratfor": Rusia are suficientă influenţă pentru a răspunde agresiv scutului antirachetă american

Potrivit agenţiei de analiză Stratfor, planurile Statelor Unite de a include ţări strategice ca Polonia, România, Bulgaria şi Turcia în reţeaua lor de apărare antirachetă nu vor rămâne fără un răspuns din partea Rusiei.

Declaraţia liderului transnistrean este un astfel de răspuns, ţinând cont de faptul că aproximativ 500 de militari ruşi sunt staţionaţi în Transnistria.

Rusia menţine o influenţă substanţială în Europa de Est, prin intermediul Transnistriei, regiunii Kaliningrad, Belarusului, iar acum şi al Ucrainei. Astfel, Moscova are o poziţie solidă pentru a răspunde agresiv planurilor militare şi de securitate ale Statelor Unite şi va face tot ce este nevoie pentru a împiedica proiectul scutului antirachetă american.

Rusia vrea să cumpere blindate franceze

Ministerul rus de Interne negociază cu societatea franceză Panhard General Defense cumpărarea mai multor vehicule blindate uşoare, a anunţat, marţi, cotidianul rus Kommersant. Potrivit ziarului, o astfel de posibilitate "a fost pentru prima oară evocată de cele două părţi în noiembrie, la salonul Milipol-2009 de la Paris".
Rusia "a obţinut un acord prealabil pentru o eventuală livrare a unui vehicul blindat, cu scopul de a-l testa şi a vedea dacă achiziţionarea în serie este raţională", a declarat Ministerul rus de Interne, într-un comunicat, citat de Kommersant.

Potrivit preşedintelui şi directorului general al Panhard, Christian Mons, Rusia este interesată de "manevrabilitatea acestor vehicule blindate şi de capacitatea lor de a trece peste obstacole, care sunt net superioare în raport cu cele ale materialului blindat tradiţional".

"Deocamdată, negocierile continuă, dar încă nu la nivel oficial", scrie Kommersant.

"Începutul cooperării depline şi totale între Ministerul rus de Interne şi societatea Panhard poate fi anunţat în iunie, în cadrul Salonului internaţional al apărării Eurosatory-2010 de la Paris", precizează ziarul.

Franţa îşi dăduse anterior acordul privind vânzarea către Ministerul rus al Apărării a unei nave din clasa Mistral. Acest vas puternic poate transporta până la 900 de persoane, precum şi elicoptere şi tancuri de asalt.

Sursa: ştiri "Mediafax"

Cuceriri comune, abordate ca abţibild de partid (despre inaugurarea podului Rădăuţi-Lipcani)



Inaugurarea, la 15 februarie, a podului Rădăuţi-Lipcani, punct vamal care face legătura între nordul Republicii Moldova şi România, a fost îmbrăcată în culoarea electorală a PLDM, partid condus de premierul Vlad Filat.
Panglica aleasă pentru ceremonia de inaugurare a podului ce leagă două state cu acelaşi drapel (albastru-galben-roşu) n-a fost tricoloră, dar verde.


Fără îndoială, simbolismul pentru respectiva culoare poate fi şi de “undă verde”, “liberă trecere”, dar, totuşi, în Republica Moldova este asociată cu PLDM, mai ales la un eveniment dominat de liderul acestui partid, alias prim-ministrul. Rămâne doar să ghicim către ce simboluri i-a zburat gândul ministrului român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, care a tăiat panglica împreună cu Vlad Filat. De altfel, premierul moldovean a ţinut să reîmprospăteze în memoria publicului că anume partidul său, cu doi ani în urmă, a organizat o acţiune de protest pe podul de la Lipcani, cerând redeschiderea acestuia. Şi în acel caz a fost forţată nota: protestul a fost prezentat ca unul împotriva guvernării comuniste, dar, în realitate, darea în exploatare a podului a fost tergiversată din vina părţii române, după cum au recunoscut chiar reprezentanţi ai Guvernului de la Bucureşti. Pentru presa de la Chişinău, faptul a fost confirmat la 29 ianuarie 2009 de ministrul român al IMM-urilor Constantin Niţă, dar medii importante de informare au preferat să treacă sub tăcere declaraţia acestuia, probabil, pentru a menaja imaginea PLDM.
Pentru proiectul Rădăuţi-Lipcani, Uniunea Europeană a alocat 11 milioane de euro. Panglica putea fi albastră, în culoarea drapelului UE, dacă tot nu s-a dorit una în culorile tricolorului românesc.

După ceremonia de inaugurare a punctului vamal, Filat l-a invitat pe Blaga să participe, în imediata apropiere a podului, la o “acţiune simbolică” de demontare a sârmei ghimpate instalată, în 1940, de sovietici de-a lungul frontierei dintre Republica Moldova şi România.
Scoaterea sârmei ghimpate (360 de km) a început la 10 februarie, fără o mediatizare amplă, întrucât premierul Filat a dispus ca acţiunea să aibă loc “fără tăieri de panglici sau acţiuni de acest gen”.

Analiştii Nicolae Negru şi Petru Bogatu au apreciat, într-o emisiune a “Vocii Basarabiei”, moderată de Valeriu Saharneanu, că evenimentul merita o atenţie mult mai mare, sârma ghimpată de la frontiera moldo-română fiind “zidul berlinez de pe Prut”. Era şi mai este un bun prilej pentru meditaţii şi discuţii publice referitoare la efectul psihologic şi rolul pe care l-a avut sârma cu ghimpi în istoria românilor. Demontarea zidului merita un cadru mai memorabil, cu participarea mai multor oficiali, persoane publice, istorici şi oameni de cultură. Bucuria că scăpăm de ghimpii sovietici trebuia să fie pe măsura tragediei resimţite în 1940 de înaintaşii noştri.

Chiar dacă regizase iniţial un eveniment “fără tăieri de panglici sau acţiuni de acest gen”, premierul Filat a reuşit să iasă în faţă şi cu prilejul demontării sârmei ghimpate.
Se pare că preocuparea excesivă pentru imagine începe să-i joace feste dlui premier.

Eleonora Lisnic

(Scris pentru „Capitala” din 17.02.2010)
Foto: Vocea Basarabiei

marți, 16 februarie 2010

Valeriu Saharneanu crede că Igor Dodon va fi succesorul lui Voronin la conducerea Partidului Comuniştilor

Deputatul comunist Igor Dodon (născut la 18 februarie 1975, foto) va fi succesorul lui Voronin la şefia partidului, este de părere Valeriu Saharneanu, preşedinte al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, unul dintre proprietarii postului de radio “Vocea Basarabiei”.

Mark Tkaciuk are o pregătire mai bună, dar şi un obstacol serios în cucerirea electoratului: nu vorbeşte fluent româna. Din acelaşi motiv, Tkaciuk nu a putut şi nu poate ocupa o funcţie importantă în stat – s-a plafonat la cea de consilier prezidenţial pe timpul guvernării comuniste.

Valeriu Saharneanu crede că Dodon este noua alegere a Moscovei şi scrie că acesta ar fi avut, de asemenea, o întrevedere cu Patriarhul Rusiei Kiril, luna trecută, în aceeaşi perioadă în care capul Bisericii ruse i-a invitat, pe rând, pe Marian Lupu (ex-comunist, actualul lider al PDM) şi pe ex-preşedintele Republicii Moldova, liderul comuniştilor, Vladimir Vopronin.


“Următorul preşedinte al celei de-a cincea coloane în Republica Moldova va fi cel care va avea binecuvântarea patriarhului moscovit. Voronin nu vorbeşte de pe pereţi despre succesor. Ca rezident al intereselor ruseşti în Republica Moldova, el nu poate pleca fără să dea postul unui om controlat şi acceptat de Centru”, scrie Valeriu Saharneanu.




Republica Moldova lucrată pe la spate


Editorial de Valeriu Saharneanu
Luni, 15 Februarie 2010

Încă pândit de jurnalişti, Vladimir Voronin este, totuşi, politiceşte vorbind, o stea care apune. De nu ar purta după sine trena lungă, densă şi urât mirositoare a ilegalităţilor pe care le-a comis pe timpul cât s-a aflat în fotoliul de şef al statului, fostul preşedinte ar fi fost încă din vară exponat de muzeu. Dar aşa, cu această „bogăţie" asupra-i, numitul va fi încă mult timp înainte, cel puţin până atunci, când va intra după gratii, în topul personajelor căutate de jurnalişti. După debarcarea de la Putere, interesul faţă Voronin nu este unul strict politic. El atrage mai mult prin echilibristica lui verbală, prin stilul haios, tupeist şi obraznic de a vorbi, aproape identic cu jargonul interlop. Fie vorba despre partide, despre foştii săi tovarăşi sua despre adversarii politici.

Deunăzi, venit la prima şedinţă a parlamentului din acest an, jurnaliştii, pe lângă multe alte lucruri cu care au umplut jurnalele de seară, l-au întrebat pe Voronin dacă nu cumva s-a gândit între timp şi la un succesor la cârma partidului. Voronin a încercat să fugă de răspuns în stilul său de mare aghiuţă. Jurnaliştii au insistat, însă, sugerându-i directiva: „Au nu cumva e Mark Tkaciuk, alesul dumneavoastră?" „Nu", a răspuns prompt fostul. „Noi activăm în Moldova, iar Tkaciuk nu va putea fi promovat în pofida capacităţilor pe care le are, a zis, dus în sine, Voronin, referindu-se, probabil, la faptul că Tkjaciuk nu conoaşte limba română şi nici respect faţă de localnici nu prea manifestă. „Următorul preşedinte al partidului comuniştilor va fi cu 40 de ani mai tânăr ca mine" - a strecurat şăgalnic ex-ul.

Sigur, Voronin minte că succesorul lui va fi cu 40 de ani mai tânăr şi înzadar lumea s-a apucat de socoteli. Următorul preşedinte al celei de-a cincea coloane în Republica Moldova va fi cel, care va avea binecuvântarea patriarhului moscovit. Voronin nu vorbeşte de pe pereţi despre succesor. Ca rezident al intereselor ruseşti în Republica Moldova, el nu poate pleca fără să dea postul unui om controlat şi acceptat de Centru. Iar acum treaba asta este ca şi aranjată. Ceea ce nu ştie mass-media este că pe Kiril l-a vizitat, incognito, cam în acelaşi timp cu Marian, un alt ins. Unul care a făcut parte din guvernele comuniste, care încă nu este comunist, dar care a promis că va fi, de mirare, chiar acum, când partidul se află în plin proces de disoluţie. Acest ins se numeşte Igor Dodon şi este doar cu 34 de ani mai tânăr decât patronul său. Deci succesorul nu va fi nici întrun caz Tkaciuk, ci mai degrabă Dodon. Se şte bine că acolo unde sunt puse în joc interesele Rusiei, implicarea Bisericii Ortodoxe Ruse este greu să o deosebeşti de cea direct politică a Kremlinului sau de cea mai puţin apostolică a „serafimilor" de pe Liubeanka. De mai bine de 60 de ani Moscova a lucrat în Moldova folosind material local, autohton. Fiindcă lucrarea făcută aici trebuie să pară ţâşnită din inima localnicilor, trebuie să fie credibilă, măcar în faza ei iniţială. Dodon este perfect bun pentru acest rol. Este tânăr, dar chel ca să pară şi înţelept, este „de-al nostru", de-al moldovenilor, destul de obtuz în problema naţională şi cu ambiţii cunoscute de a ieşi în faţa rivalilor săi de haită - Tkaciuk, Stepaniuc, Ţurcan.

Resuscitându-i pe comunişti prin Dodon, Moscova arată că nu a pus cruce pe partidul lui Voronin. Chiar dacă este în profundă dezintegrare. Ea pur şi simplu pune ouăle în mai multe coşuri: de ce să nu aibă la următoarele alegeri anticipate o alianţă categoric pro-rusă, una pe dos faţă de cea europeană de astăzi, compusă din partidele lui Voronin-Dodon, Ţurcan - Stepaniuc şi, de ce nu, a lui Lupu-Diacov? Ca să nu mai vorbim de Braghiş care este gata să sară şi peste Marea Neagră ca să demonstreze că este încă util în cauza antiromânească. Şi încă. Să reţinem cum a motivat Voronin respingerea lui Tkaciuk. El a zic - „ noi activăm în Republica Moldova", adică ei lucrează aici în nişte condiţii specifice de care trebuie să ţină cont pentru ca să aibă şi rezultate. Este aceeaşi cu vorba lui Klimenko, că în Basarabia ei se află în misiune de lungă durată. Nimic de zis, gura nebunului adevăr vorbeşte: ei de multă vreme lucrează, activează, trimişi în misiuni speciale în Republica Moldova. Să recunoaştem că au făcut treabă bună de vreme ce de douăzice de ani nu putem scăpa de jugul colonial sovietic, stăm pe loc şi ne bălăcim în sărăcie. Trebuie să ne dăm seama, în sfârşit, că Republica Moldova este în continuare lucrată pe la spate de elemente avide de putere, aparent d-ale noastre, naţionale, care completează din mers coloana a cincea, coloană care are misiunea să contracareze mersul nostru spre Uniunea Europeană, spre Alianţa Nord-Atlantică, spre adevărata independenţă, spre bunăstarea şi prosperitatea poporului ei. De vor avea sau nu izbândă şi de data aceasta depinde de noi.


Post Scriptum:
Am semnat împreună cu mai muţi colegi de breaslă scrisoarea deschisă adresată preşedinteluiu parlamentului şi preşedindelui interimar al Republcii Moldova, dl Mihai Ghimpu, pe marginea insultelor pronunţate de dl Ion Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie în adresa jurnalişltilor în cadrul Adunăprii Generale a judecătorilor din 13 februarie. Noi, jurnaliştii, cerem cu insistenţă demisia acestuia.
În caz contrar suntem gata să declanşăm greva generală de protest a instituţiilor mass-media.

Sursa: Radio Vocea Basarabiei

luni, 15 februarie 2010

Podul Rădăuţi-Lipcani, inaugurat cu panglica verde a PLDM


Astăzi, 15 februarie, a fost dat în exploatare podul Rădăuţi-Lipcani, punct vamal care face legătura între nordul Republicii Moldova şi România.

Panglica a fost tăiată de premierul moldovean, Vlad Filat, şi ministrul român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.

Panglica aleasă pentru ceremonia de inaugurare a podului ce leagă două state cu acelaşi drapel (albastru-galben-roşu) n-a fost tricoloră, dar verde – în culoarea PLDM-ului, partidul condus de Filat.

“Panglica VERDE tăiată pe Podul Rădăuţi-Lipcani de Filat şi Blaga”, subliniază acest aspect, în chiar titlul unei ştiri, portalul “Ştirea Zilei”. “Rădăuţi-Lipcani a primit VERDE din partea lui Filat şi Blaga”, este un alt titlu de pe acelaşi portal, perceput ca apropiat de PLDM.

Vlad Filat a reamintit că, acum doi ani, PLDM a organizat o acţiune de protest pe podul de la Lipcani, cerând redeschiderea acestuia.

În fapt, darea în exploatare a podului a fost tergiversată de partea română, după cum au recunoscut chiar reprezentanţi ai Guvernului de la Bucureşti.

Realitatea TV notează că “la începutul anilor 2000, Uniunea Europeană a acordat guvernelor Republicii Moldova şi României 11 milioane de euro pentru amenajarea şi deschiderea punctului de trecere Lipcani - Rădăuţi Prut, dar în prezent autorităţile din judeţul Botoşani, de care aparţine localitatea Rădăuţi-Prut, au fost lăsate de autorităţile centrale de la Bucureşti să amenajeze din propriile surse infrastructura necesară pentru punctul de trecere şi cel vamal”.

După ceremonia de inaugurare a punctului vamal, Filat şi Blaga au participat, în imediata apropiere a podului, la o acţiune simbolică de demontare a sârmei ghimpate instalată (în 1940) de sovietici de-a lungul frontierei dintre Republica Moldova şi România.

Scoaterea sârmei ghimpate (360 de km) a început la 10 februarie, fără o mediatizare amplă, întrucât premierul Filat a dispus ca acţiunea să aibă loc “fără tăieri de panglici sau acţiuni de acest gen”.

Analiştii Nicolae Negru şi Petru Bogatu au apreciat, într-o emisiune a “Vocii Basarabiei”, moderată de Valeriu Saharneanu, că evenimentul merita o atenţie mult mai mare, sârma ghimpată de la frontiera moldo-română fiind “zidul berlinez de pe Prut”.


Comunicat oficial al Guvernului Republicii Moldova:

15.02.2010
Prim-ministrul Vlad FILAT a participat astăzi la darea în exploatare a podului Rădăuţi-Lipcani – punct de trecere a frontierei moldo-române

Din partea României la ceremonie a participat Vasile BLAGA, ministrul Administraţiei şi Internelor.
Cei doi oficiali au tăiat panglica simbolică de la mijlocul podului, după ce s-au deplasat pe teritoriul României, în localitatea Rădăuţi.
Vlad FILAT şi Vasile BLAGA au discutat cu oamenii din ambele localităţi, prezenţi la acest eveniment istoric.
Prim-ministrul a menţionat că după 66 de ani a devenit posibilă trecerea podului Lipcani-Rădăuţi de către cetăţenii Republicii Moldova.
„Mă simt mîndru că sînt primul cetăţean al Republicii Moldova care a trecut Prutul, prin acest punct, după atîţea ani”, a declarat Premierul.
Vlad FILAT a menţionat că a avut parte de o primire caldă din partea oamenilor din Rădăuţi şi şi-a exprimat speranţa că la fel va fi primit fiecare cetăţean al RM.
„Republica Moldova e o ţară europeană, cu cetăţeni europeni şi cetăţenii ţării mele merită să beneficieze de toate drepturile Uniunii Europene”, a spus Vlad FILAT.
Vasile BLAGA a menţionat că pentru el este o mare onoare să deschidă cel de-al 10-lea punct de trecere de pe frontiera moldo-română. El a amintit că, acum două săptămîni, în cadrul vizitei la Chişinău a Preşedintelui Traian BĂSESCU, s-a stabilit că podul Rădăuţi-Lipcani va fi dat în exploatare la 15 februarie 2010 şi a menţionat, cu satisfacţie, că termenul a fost respectat.
„Graficul propus e respectat. Sper să ne revedem la 31 martie anul curent, cînd va fi pus în aplicare Acordul privind micul trafic la frontieră care va permite cetăţenilor Republicii Moldova, ce locuiesc pe o distanţă de maxim 50 de km de la frontieră, să intre în România fără oprelişti, fără vize, în bază de permise”, a spus oficialul român.
Vasile BLAGA şi-a exprimat speranţa că frontiera UE nu va mai fi mult timp pe Prut.
Ambasadorul Dirk SCHUEBEL, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, a menţionat că este bucuros şi onorat să participe la acest eveniment.
Oficialul a spus că înţelege semnificaţia evenimentului, deoarece, fiind originar din Germania, a fost martor al scoaterii sîrmei ghimpate în ţara sa.
El a menţionat că darea în exploatare a podului Rădăuţi-Lipcani este la fel de importantă pentru oamenii simpli şi agenţii economici.
UE a contribuit financiar la reconstrucţia podului Rădăuţi-Lipcani.
După ceremonie, Premierul Vlad FILAT l-a invitat pe Vasile BLAGA să participe la acţiunea simbolică de demontare a sîrmei ghimpate ce desparte Republica Moldova de România. Evenimentul a avut loc în imediata vecinătate a podului.
Cei doi oficiali, în prezenţa mass-media, au tăiat o parte de sîrmă, exprimîndu-şi speranţa că, în scurt timp, aceasta va dispare de pe frontiera moldo-română, în totalitate.
Lungimea gardului cu sîrmă ghimpată de pe frontieră avea 360 km. Lucrările de demontare au început, acum două săptămîni, la indicaţia Prim-ministrului Vlad FILAT, prînă în prezent fiind demontate 20 km.
Vlad FILAT a amintit că, acum doi ani, a organizat o acţiune de protest pe podul de la Lipcani, cerînd redeschiderea acestuia.
„Spuneam atunci că vom fi în stare să obţinem acest lucru şi iată că am reuşit”, a menţionat Vlad FILAT.
Prim-ministrul a spus că cetăţenii Republicii Moldova merită şi vor trăi liber şi în prosperitate.
Premierul moldovean i-a mulţumit Preşedintelui României Traian BĂSESCU şi Premierului Emil BOC, dar şi Uniunii Europene pentru contribuţia la darea în exploatare a podului Rădăuţi-Lipcani şi a menţionat, în context, că evenimentul de astăzi are o puternică conotaţie istorică.
Premierul Vlad FILAT a declarat că pînă la finele lunii martie, curent, va fi scoasă în totalitate sîrma ghimpată de la frontiera cu România.
Prim-ministrul Vlad FILAT a luat cu el mai multe bucăţi de sîrmă ghimpată, menţionînd că a fost rugat de unii prieteni şi cunoscuţi.
„Nu trebuie să uităm niciodată de acest gard ruşinos, de sîrma, care ne desparte de Europa şi să nu admitem ca astfel de garduri să mai apară pe viitor”, a declarat Vlad FILAT.

Sursa comunicatului: pagina web a Guvernului

La începutul blogului