marți, 9 februarie 2010

Ambasadorul Lazurca propune înfiinţarea unei bănci româno-moldovene şi nu vede necesitatea semnării unui tratat politic de bază


Marius Gabriel Lazurca, desemnat ambasador al României la Chişinău, şi-a prezentat proiectul de consolidare a relaţiei româno-moldovene, vorbind despre stimularea creării unui spaţiu mediatic comun, înfiinţarea unei bănci de investiţii româno-moldovene şi a unui institut cultural la Chişinău.
(La 22 ianuarie, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, şi-a dat acordul pentru candidatura lui Marius Lazurca.)

La 9 februarie, Marius Lazurca, propus de Ministerul Afacerilor Externe pentru funcţia de ambasador al României în Republica Moldova, a primit aviz favorabil din partea Comisiilor reunite de politică externă ale Parlamentului, primind 20 voturi “pentru” şi unul “împotrivă”. Votul a fost secret.

Lazurca a subliniat, în cadrul audierii sale de către Comisiile reunite de politică externă ale Parlamentului, importanţa diplomaţiei parlamentare în relaţia dintre cele două state şi importanţa proiectelor comune, arătând totodată că România poate furniza un transfer de competenţe şi experienţă Republicii Moldova, în contextul eforturilor depuse de Moldova pentru aderarea la UE.

Diplomatul a explicat că Institutul Cultural de la Chişinău există doar “pe hârtie” şi s-a declarat în favoarea înfiinţării unui institut Mihai Eminescu. “Personal, pledez pentru înfiinţarea cât mai repede a unui institut Mihai Eminescu la Chişinău”, a spus el. Lazurca a mai propus “stimularea creării unui spaţiu mediatic comun”, dând drept exemplu postul PRO TV Chişinău, activitatea TVR în Moldova, dar şi site-ul Hotnews. “Se cuvine să încurajăm aceste iniţiative, menite să creeze un spaţiu mediatic comun între România şi Republica Moldova”, a susţinut Lazurca.

În acelaşi timp, ambasadorul desemnat a vorbit despre importanţa participării comune la târguri şi expoziţii internaţionale, “chiar dacă nu neapărat sub stindard comun”, dar şi despre posibilitatea găzduirii în solidar cu Republica Moldova a unor competiţii sportive importante, ca iniţiative menită să creeze unitate şi solidaritate în relaţia bilaterală. “Sau marile festivaluri să aibă o prezenţă şi în Republica Moldova. De exemplu, Festivalul Enescu să aibă o antenă la Chişinău, tot aşa cum are la Cluj, la Timişoara”, a explicat ambasadorul desemnat.

Lazurca a vorbit şi despre oportunitatea creării unei bănci de investiţii româno-moldovene, cu sprijinul BERD, ca instrument de stimulare şi garantare a investiţiilor reciproce în cele două ţări. “Aş avansa o ipoteză mai curajoasă pe care o supun atenţiei dumneavoastră critice, aceea a unei bănci româno-moldoveneşti de investiţii, a unei bănci în care investitor important să fie şi Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare, de pildă”, a propus Lazurca. “Deocamdată, este în stadiu de simplă idee, trebuie analizată şi cântărită de specialişti în domeniul financiar-bancar.

Ceea ce eu am crezut util să fac, când am avansat această propunere, este să găsesc un instrument care să stimuleze, să garanteze investiţiile reciproce în cele două ţări, pentru a face ca prezenţa economică moldovenească în România să fie importantă şi pentru a face din România un actor economic important în Republica Moldova”, a explicat Lazurca la finalul audierilor.
“Contactele economice angajează profund două ţări, cred că dialogul economic, raporturile comerciale, pe care antreprenorii le stabilesc între cele două ţări sunt o cale de angajament profund între cele două state”, a continuat diplomatul.

Întrebat de parlamentari care este poziţia sa şi a MAE privind sintagma “naţiune moldovenească”, Lazurca a subliniat că România recunoaşte în Republica Moldova “un stat cu care are legături de natură lingvistică şi spirituală profunde, care nu s-ar exprima la fel de bine dacă am valida ipoteza existenţei unei naţiuni moldoveneşti”. “Problematica constituţională a limbii române e un subiect de dezbatere publică în Republica Moldova, se vorbeşte de modificarea articolului 13 din Constituţie. Anumite partide susţin eliminarea lui, altele introducerea limbii române explicit ca limbă oficială. Deocamdată nu există o poziţie consensuală la nivelul arcului guvernamental la Chişinău. E oarecum prematur să mă pronunţ într-o chestiune care nu şi-a găsit punctul de echilibru în Republica Moldova”, a mai spus diplomatul.

“Nu este necesar un tratat politic de bază”

Marius Lazurca a declarat, la finalul audierilor din Parlament, că nu este necesară semnarea unui tratat politic de bază cu Moldova, ci “diversificarea cadrului juridic bilateral pe măsura nevoilor de colaborare”.
Întrebat dacă se mai pune problema încheierii unui acord politic de bază între România şi Republica Moldova, Lazurca a precizat: “Poziţia României este că cadrul juridic bilateral trebuie actualizat, diversificat pe măsura nevoilor de colaborare. Nu credem că un tratat politic de bază este necesar. Credem că ceea ce prezintă urgenţă e un tratat de susţinere a integrării europene a Republicii Moldova, care să consacre susţinerea pe care România o dă Moldovei în procesul de integrare în UE”, a afirmat diplomatul.

Ambasadorul desemnat a apreciat că audierea sa din Comisiile de politică externă a fost una utilă şi s-a arătat încurajat de votul de încredere primit. “Am putut să-mi exprim propria viziune şi propriul angajament în misiunea care mă aşteaptă, a fost ocazia unui schimb de păreri cu privire la dosarele multiple şi complexe care descriu relaţia bilaterală. Rezultatul votului mă încurajează să cred că am fost convingător şi că mă voi bucura, pe perioada mandatului, de sprijinul Comisiilor reunite de politică externă”, a spus Lazurca.

În privinţa provocării principale din funcţia pe care o va ocupa la Chişinău, Lazurca a subliniat că este vorba de “un inventar complex de probleme. “Nu cred că aş putea numi o singură dificultate, însă important este să putem valorifica, printr-un dialog politic susţinut, momentul important, favorabil, pe care Republica Moldova îl traversează de câteva luni. E un moment care s-a concretizat în mai mutle gesturi politice importante, precum începerea în 12 ianuarie a unui nou acord de asociere a Republicii Moldova la UE, prin naşterea, la iniţiativa României, a grupului pentru acţiune europeană a Republicii Moldova, o atmosferă propice pe care România e chemată să o sprijine cu toate instrumentele legitime”, a conchis diplomatul.

În vârstă de 38 de ani, cu studii la Sorbona, unde şi-a dat doctoratul în istorie-antropologie (2003 - Doctorat în istorie-antropologie la Universitatea Paris IV-Sorbonne, 1995 - Master în istorie-antropologie la Universitatea Paris IV-Sorbonne 1994 - Licenţă în literatură comparată la Universitatea Paris IV-Sorbonne), Marius Gabriel Lazurca a fost numit ambasador pe lângă Sfântul Scaun la sfârşitul anului 2006.

Până la intrarea sa în diplomaţie, Marius Gabriel Lazurca fusese cadru didactic la Universitatea de Vest din Timişoara şi la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad. Cunoaşte foarte bine engleza şi franceza şi bine italiana şi latina. Este autor sau coautor al multor lucrări în domeniul antropologiei, istoriei, literelor.

Postul de ambasador al României în Republica Moldova este vacant din aprilie 2009. Fostul ambasador la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost expulzat din Republica Moldova, alături de diplomatul Ioan Gaborean, ca urmare a incidentelor din capitala moldoveană petrecute după alegerile parlamentare din 5 aprilie. După expulzarea fostului ambasador Filip Teodorescu, MAE l-a propus pentru această funcţie pe diplomatul Mihnea Constantinescu, numai că acesta a fost respins de autorităţile de la Chişinău. Postul a rămas vacant de atunci.

Sursa: Realitatea.net

Un comentariu:

  1. Mă bucură faptul că nu treceţi cu vederea informaţii chee pentru societatea noastră.
    Cu părere de rău nu toţi înţeleg ce inseamnă ancorarea monstrului de ambasadă a Rusiei la Chişinău cu o activitate precis planificată şi îndeplinită in defavoarea băştinaşilor.Din altă parte - decapitarea mecanismului şubred de susţinire a suflării neamului,dincoace de Prut.
    Am un vis - să găsesc in orice sătuc al RM măcar o tarabă cu carte buchinistă in limba română şi nu numai clasici,dar traduceri din literatura mondială. Cărţulii roase de buzunarul "pletosului" student bucureştean,care astăzi a invadat Europa. Cărţulii pe care şi pe vremea USSR le găseam pe str. Gorkii (Тверская-astăzi) în Moscova.
    Ne sufocă media rusească,cartea rusească ieftină , pe tot placul şi cartea românească pe vitrinele celor mai scumpe librării, chiar şi sub scaunaşul lui Chirtocel...
    Bine venit să fie trimisul României în RM.

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului