joi, 18 februarie 2010

Comisia de la Veneţia, cu soluţii parţiale

Către sfârşitul lunii ar urma să asistăm la o limpezire a situaţiei în chestiunea reformei constituţionale. La 24 februarie, experţii în drept din cadrul Comisiei de la Veneția vor reveni la Chişinău pentru a-şi expune punctul de vedere final în privinţa modificării Constituției. Ulterior, cele patru partide din Alianţa pentru Integrarea Europeană (AIE) vor adopta o poziţie comună, ţinând cont de recomandările experţilor europeni, dar şi de cele ale specialiştilor moldoveni în drept constituţional.

Buquicchio ne recomandă anticipate

Comisia de la Veneţia, cu titulatura oficială „Comisia pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei”, a fost înfiinţată în 1990 şi are statut de organ independent consultativ al Consiliului Europei în probleme constituţionale.
Săptămâna trecută, cu prilejul vizitei la Chişinău a secretarului general al Comisiei în cauză, Gianni Buquicchio, şi secretarului general-adjunct, Thomas Markert, a devenit clar că, deocamdată, viziunea experţilor Comisiei de la Veneţia este mai îngustă decât abordarea experţilor din Comisia pentru modificarea Constituţiei şi a preşedintelui acesteia, Mihai Ghimpu. Gianni Buquicchio a recomandat să fie modificat doar articolul cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova, în timp ce „alte ajustări ale Constituţiei ar putea să mai aştepte”. În opinia sa, după modificarea acestui articol, în vederea reducerii numărului de voturi necesar pentru alegerea şefului statului, ar trebui să urmeze dizolvarea Parlamentului, în baza legislaţiei în vigoare.
Gianni Buquicchio este un expert care ne-a oferit consultanţă şi acum 10 ani, pe timpul reformelor constituţionale iniţiate de ex-preşedintele Petru Lucinschi, pe de o parte, şi parlamentul de atunci, pe de alta. În 1999-2000, Buquicchio şi-a atras critici din partea unor parlamentari şi experţi de la Chişinău. De această dată, este evident că abordarea sa nu răspunde aşteptărilor care au stat la baza iniţierii reformei constituţionale de către Mihai Ghimpu. Iniţiativa preşedintelui Parlamentului, preşedintelui interimar al Republicii Moldova a avut ca obiectiv evitarea alegerilor parlamentare anticipate în 2010. Simpla modificare a procedurii de alegere a şefului statului nu rezolvă problema – Constituţia va rămâne în vigoare şi va obliga la dizolvarea actualului legislativ şi desfăşurarea alegerilor anticipate.

Experţii moldoveni propun o nouă Constituţie

Mihai Ghimpu a declarat presei că nu are de gând să renunţe la obiectivul său iniţial, menţionând că „orice stat are dreptul suveran de a modifica şi adopta legi”. Totodată, Ghimpu a ţinut să reamintească opiniei publice că rolul parlamentului este să adopte şi să modifice legi, răspunzând astfel necesităţilor societăţii, făcând ca lucrurile să evolueze.

Cum pot fi evitate alegerile anticipate în baza unei noi Legi Supreme, a explicat simplu şi clar preşedintele grupului de experţi din Comisia pentru revizuirea Constituţiei, Victor Popa: „Şeful statului trebuie să emită decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului, să pună mâna pe condei şi să scrie „Parlamentul, în baza articolului 78, este demis”. Dar dacă nu mai există acest articol, nu poţi emite un decret în baza unei norme care nu mai există. Noi considerăm că aceasta este unica posibilitate de evitare a alegerilor anticipate”.
În situaţia în care actualul Parlament nu este în măsură să modifice Constituţia cu 2/3 din voturi, o nouă Lege Supremă poate fi aprobată prin referendum.
Victor Popa a declarat, într-un interviu, că îl „deranjează idolatrizarea experţilor din Comisia de la Veneţia”, faptul că sunt aşteptaţi ca „nişte dumnezei”.
Juriştii moldoveni au propus modificarea mai multor prevederi constituţionale, nu doar a celor care vizează alegerea preşedintelui republicii şi evitarea anticipatelor.

Campania electorală înseamnă stagnare

La 11 februarie, în cadrul unei emisiuni la „Moldova 1”, de rând cu Mihai Ghimpu (PL), şi premierul Vlad Filat (PLDM), şi prim-vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urechean (AMN), s-au pronunţat pentru evitarea alegerilor parlamentare anticipate, cu condiţia ca acest fapt să se producă în condiţiile legii şi în conformitate cu principiile democratice. Liderul PDM, deputatul Marian Lupu, s-a abţinut să-şi anunţe clar poziţia în această chestiune, dar ţinând cont de faptul că anume lui i-a fost promisă funcţia de preşedinte al Republicii Moldova în cadrul negocierilor din AIE, ar fi greu de crezut că-şi doreşte anticipate mai mult decât alţii.
Vlad Filat şi Mihai Ghimpu au subliniat că partenerii externi oferă un sprijin masiv Republicii Moldova, dar că s-a resimţit îngrijorarea lor pentru durabilitatea actualei guvernări de la Chişinău. Alegerile anticipate ar însemna un an de confruntări pe scena politică şi, implicit, stagnare în promovarea reformelor – un fapt inadmisibil într-un stat sărac, ieşit de curând de sub o guvernare comunistă şi, în plus, lovit de efectele recesiunii economice mondiale. Comisia de la Veneţia a fost solicitată să ne ofere consultanţă juridică pentru depăşirea onorabilă a acestor riscuri.

Eleonora Lisnic
(Publicat în „Capitala” din 17.02.2010)

Foto:
Gianni Buquicchio,
Mihai Ghimpu şi Victor Popa


Update!

Buquicchio nu recomandă referendum constituţional

Rămânem în aşteptarea deciziei comune a AIE în privinţa reformei constituţionale şi, implicit, a răspunsului la întrebarea dacă vom avea sau nu vom avea în 2010 alegeri parlamentare anticipate. O poziţie comună, stabilită prin consens, a partidelor de la guvernare ne-a fost promisă pentru săptămâna aceasta.

Timpul e scurt. Potrivit interpretărilor făcute de analişti şi parlamentari, dizolvarea actualului legislativ în baza Constituţiei în vigoare ar fi posibilă cu începere din 17 iunie.

În cadrul vizitei din 24 - 26 februarie, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au recomandat modificarea Constituţiei în cadrul Parlamentului, dar nu aprobarea Legii prin referendum, cum doresc partidele de la guvernare. Mihai Ghimpu nu acceptă soluţia experţilor europeni - modificarea Constituţiei în Legislativ necesită două treimi din voturile celor 101 deputaţi (67 de voturi), în timp ce partidele care au format AIE dispun de doar 53 de mandate. Pe de altă parte, o nouă redacţie a constituţiei poate fi adoptată cu votul simplei majorităţi parlamentare (52 de voturi din 101), dacă legea obţine sprijinul cetăţenilor în cadrul unui referendum.

„Poziţia Comisiei de le Veneţia este că modificarea Constituţiei trebuie să aibă loc în Parlament, cu votul a 2/3 din deputaţi. Nu caut susţinere în Parlament, pentru că acolo nu o pot găsi. O altă cale democratică este referendumul, pentru iniţierea căruia poate vota majoritatea simplă”, a declarat presei preşedintele interimar al Republicii Moldova.

Că AIE nu va găsi voturi suficiente în Parlament, o confirmă declaraţiile liderului comuniştilor, Vladimir Voronin. La întâlnirea din 25 februarie cu secretarul general al Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, Voronin s-a pronunţat împotriva modificării Constituţiei, afirmând că doreşte dizolvarea actualului parlament şi organizarea alegerilor anticipate.

Nu au fost dezvăluite toate recomandările Comisiei de la Veneţia, dar comparativ cu vizita din prima jumătate a lunii februarie, Gianni Buquicchio a părut mai puţin categoric, prin simplul fapt că nu a pus în mod public la îndoială necesitatea unei reforme constituţionale. Anterior, el aprecia că „alte ajustări ale Constituţiei ar putea să mai aştepte” şi recomanda să fie modificat doar articolul cu privire la alegerea preşedintelui Republicii Moldova, în sensul reducerii de la 61 la 52 a numărului de voturi prin care şeful statului poate fi ales în turul final.

Modificarea Constituţiei este, însă, un drept al oricărui parlament naţional. Comisia de la Veneţia nu a fost întrebată dacă modificarea trebuie făcută, ci doar rugată să ofere consultanţă pentru desfăşurarea reformei dorite în deplin acord cu standardele şi normele de drept europene.

“Comisia de la Veneţia nu are (…) nicio atribuţie politică, indiferent de situaţia statului care îi solicită expertiza. Altminteri spus, nu se pronunţă asupra oportunităţii politice a modificărilor de tip constituţional sau juridic din interiorul unui stat, pentru că experţii Comisiei nu sunt nici sociologi, nici politologi. Adică, ea nu răspunde neîntrebată (nesolicitată) şi nu discută semnificaţiile (oportunităţile) politice ale unor gesturi juridice. Din această perspectivă, prima vizită a reprezentanţilor Comisiei la Chişinău a lăsat un gust amar”, comenta analistul Dan Dungaciu declaraţiile lui Gianni Buquicchio din cadrul vizitei anterioare la Chişinău.

De această dată, Buquicchio a preferat să pară mai rezervat şi a considerat necesar să sublinieze că nu doreşte să intervină în treburile interne ale Republicii Moldova. „Discuţiile continuă între formaţiunile politice. Este o problemă mult prea delicată, care trebuie tratată cu mult calm şi delicateţe. Din acest motiv, preferăm să nu ne amestecăm şi să lăsăm forţele politice să mediteze la soluţiile propuse de membrii Comisiei”, a declarat el, după întrevederile avute cu liderii din AIE.

Eleonora Lisnic

(Publicat în „Capitala” din 3 martie 2010)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului