vineri, 19 februarie 2010

Să „întinerim” electoratul? (Despre dreptul de vot de la 16 ani)


Dacă propunerea preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, referitoare la introducerea dreptului de vot de la 16 ani va fi acceptată de Comisia pentru ajustarea Constituţiei şi alianţa de guvernare (AIE), efectivul electoratului moldovenesc va spori dintr-odată, în perspectiva alegerilor locale din 2011, cu 152.545 de persoane.
La alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, pe listele de bază au fost incluse 2.603.158 de persoane, iar numărul de voturi exercitate a fost de 1.591.757 (valabil exprimate - 1.581.517).
Prin urmare, cei 152.545 de noi alegători ar reprezenta sub 10 procente din electoratul activ. Nu se ştie câţi ar ieşi la vot, dar, pentru comparaţie, PDM a obţinut cele 13 mandate în Parlament în baza voturilor exprimate de 198.268 persoane.

Se nasc mai mulţi băieţi

Potrivit datelor oficiale (Registru.md), la 1 februarie 2010, Republica Moldova avea 43.137 de cetăţeni cu vârsta de 15 ani (22.032 băieţi şi 21.105 fete), 51.527 de 16 ani (26.104 băieţi şi 25.423 fete) şi 57.881cu vârsta de 17 ani (29.440 băieţi şi 28.441 fete).
Propunerea lui Mihai Ghimpu a fost comentată destul de intens pe bloguri, precum şi pe paginile on-line ale mediilor de informare. Unii au aprobat-o, alţii au respins-o. Părerile au fost diferite şi printre adulţi, şi printre adolescenţii care, nu de puţine ori, au contestat capacitatea semenilor de a vota cu discernământ. Mulţi au apreciat că voturile tinerilor se vor îndrepta, în mare, către partidele democratice. De regulă, persoanele cu această opinie subliniază că şi printre tineri, şi printre adulţi există persoane cu pregătire şi capacităţi diferite – unii votează cu responsabilitate şi în cunoştinţă de cauză, în timp ce alţii, indiferent de vârstă, sunt ignoranţi, indiferenţi, dezinformaţi şi manipulabili.

Iniţiativă germană

Mult mai “revoluţionari” decât Mihai Ghimpu au fost 46 de parlamentari germani. În iulie 2008, ei au propus în Bundestag (Camera inferioară a parlamentului) acordarea dreptului de vot încă de la naştere, nu de la 18 ani. “14 milioane de cetăţeni germani nu au acest drept şi asta doar din cauza vârstei lor”, au argumentat parlamentarii. Ei propuneau ca părinţii să exercite dreptul de vot al copiilor până în momentul când aceştia consideră că sunt în măsură să voteze ei înşişi.
Iată principalele argumente aduse de nemţi: “fiecare familie ar conta mai mult la nivel electoral, în condiţiile în care populaţia Germaniei îmbătrâneşte”, “mai multe studii dovedesc interesul copiilor şi adolescenţilor pentru viaţa politică a ţării şi dorinţa de a participa la ea”, „articolul 38 al Constituţiei germane prevede că nu se poate vota decât de la vârsta de 18 ani, însă această normă nu este contrângătoare şi nici imposibil de refăcut”.
Colegii lor au fost mai reticenţi şi nu le-au sprijinit iniţiativa.


Exemplul Austriei, simpatizat la Bucureşti

În România, pe tema votului de la 16 ani s-a discutat recent, în toamna lui 2009, dar, deocamdată nu a fost operată o modificare la Constituţie, care, la fel ca în Republica Moldova şi majoritatea altor state, stabileşte vârsta de 18 ani. Discuţiile le-a deschis europarlamentarul PD-L Cristian Preda, în opinia căruia persoanele de 16 ani sunt suficient de mature şi destul de bine informate pentru a-şi exprima opţiunile politice.
„Dacă un tânăr poate munci legal de la 16 ani, de ce n-ar putea el şi vota de la aceeaşi vârstă? Există ţări ca Austria, care a redus pragul la 16 ani pentru alegerile europene, este şi simbolic acest gest, iar în Franţa subiectul se discută. Pentru noi ar pica şi bine, am scoate pe undeva fruntea ca promotori ai unei idei”, argumenta Preda.
Am tot auzit că mulţi dintre „burunduci”, adolescenţii-cercetaşi care, în timpul conflictului armat de pe Nistru din 1992 se strecurau printre liniile inamice, aducând informaţii preţioase şi arme, nu aveau nici pe departe 18 ani.
Dacă un om este acceptat să-şi rişte viaţa până la 18 ani, ar fi echitabil să aibă şi dreptul la vot. Mai ales într-un stat în care au „votat şi morţii” în 2009, iar după 7 aprilie au fost reţinuţi 83 de minori, dintre care 26 au fost maltrataţi în comisariate.
Subiectul votului de la 16 ani merită discutat în continuare şi analizate cu atenţie argumentele „pro” şi „contra”, dar, mai ales, evaluate atent potenţialul, capacităţile şi aspiraţiile tinerilor.
Dacă tot nu au putut fi protejaţi de sărăcie şi abuzuri, cei care vor dori, trebuie lăsaţi să-şi aleagă viitorul.

Eleonora Lisnic

(Pentru "Capitala" din 19.02.2010)

3 comentarii:

  1. Foarte bun articolul. Obiectiv, argumentat, cu prezentarea mai multor puncte de vedere - articol de jurnalist adevărat, nu blogger :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulţumesc, Victor. Chiar este scris pentru ziar :)

    Nicolae Negru scrie într-un editorial apărut la 19 februarie în "Jurnal de Chişinău":

    “În mai 2009, deputatul danez Mogens Jensen a prezentat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei o iniţiativă de reducere a vârstei de vot până la 16 ani.
    Prima ţară din Europa, în care s-a reuşit acest lucru, în 2007, a fost Austria. La vârsta de 16 ani se votează în Brazilia, Cuba, Nicaragua.
    Tinerii de 16-18 ani pot vota în Serbia, Croaţia şi Muntenegru, dacă sunt angajaţi. La 17 ani se votează în Indonezia, Coreea de Nord, Sudan, Timorul de Est, Seychelles.”

    http://www.jurnal.md/ro/news/nicolae-negru-votarea-la-16-ani-de-ce-nu-181027/

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu as da preferinta parintilor care au copii aici vor intra si cei pina la 18 ani.

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului