vineri, 5 martie 2010

Congresul SUA admite genocidul comis de turci împotriva armenilor. În replică, Turcia şi-a rechemat ambasadorul. Armenia a salutat rezoluţia din SUA


O comisie a Congresului american a recunoscut genocidul comis împotriva armenilor în ultimii ani ai Imperiului Otoman, ignorând avertismentele şefei Departamentului de Stat de la Washington, Hillary Clinton, care se teme de o înrăutăţire a relaţiilor cu Ankara, în contextul situaţiei tensionate din Orientul Mijlociu.

În replică la această recunoaştere, Turcia şi-a rechemat de la post ambasadorul din SUA.

Masacrele şi deportările suferite de armeni între anii 1915 şi 1917 s-au soldat cu 1,5 milioane de morţi, potrivit armenilor şi cu 250.000 până la 500.000 de morţi potrivit istoricilor turci. Aceştia din urmă refuză termenul de genocid, recunoscut doar de Franţa, Canada şi Parlamentul European.

Ciocnirile dintre armeni şi turci au început deja la finele secolului 19 şi s-au soldat cu 200.000 de morţi numai între anii 1894 şi 1909, potrivit surselor de la Erevan.

În octombie 1914, Imperiul Otoman a intrat în primul război mondial, alături de Germania şi Austro-Ungaria. Pe 24 aprilie 1915, mii de armeni, bănuiţi de sentimente naţionale ostile Imperiului Otoman, au fost arestaţi. Pe 26 mai, în acelaşi an, o lege specială autorizează deportările din raţiuni de securitate internă.

Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, denumită inamic interior, este constrânsă să plece în exil, în deşerturile Mesopotamiei. Numeroşi armeni sunt ucişi pe drum într-acolo sau în tabere de refugiaţi.
Imperiul Otoman se destramă în 1920, cu doi ani după crearea unui stat independent armean.

Astăzi, Turcia recunoaşte că au fost comise masacre şi că numeroşi armeni au murit în timpul deportărilor. Ankara subliniază însă că a fost vorba de represiune împotriva unei populaţii vinovate de colaboraţionism cu inamicul rus în timpul primului război mondial şi că armenii au ucis, la rândul lor, zeci de mii de turci.

Genocidul împotriva armenilor a fost recunoscut pe 18 iunie 1987 de Parlamentul European. În 2001, Franţa a devenit prima ţară europeană mare care a recunoscut acest genocid, prin lege.

Astăzi, 3,2 milioane de armeni trăiesc în Armenia şi peste 4 milioane în diaspora, în principal în Rusia, Orientul Mijlociu, Canada, SUA şi Franţa.

Sursa: Deutsche Welle, 5 martie 2010
(Autor: Joachim Alexandru, redactor: Cristian Ştefănescu)


Armenia a salutat recunoaşterea genocidului armean de către o comisie a Camerei Reprezentanţilor din SUA

Armenia a salutat vineri, 5 martie 2010, adoptarea, de către o comisie a Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, a unei rezoluţii ce califică drept "genocid" masacrarea armenilor între 1915 şi 1923, în timpul Imperiului otoman, transmite AFP.

"Apreciem foarte mult decizia. Este o nouă dovadă a ataşamentului poporului american faţă de valorile umane universale şi un pas important către prevenirea crimelor împotriva umanităţii", a declarat ministrul de externe armean Eduard Nalbandian, citat într-un comunicat al diplomaţiei de la Erevan.

Rezoluţia adoptată de Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, care a ales să nu ţină cont de avertismentele Casei Albe şi ale Turciei, deschide calea unui vot în plenul Camerei.

Textul, care nu are putere de lege, îl cheamă pe preşedintele american Barack Obama să "califice în mod precis exterminarea sistematică şi deliberată a 1.500.000 de armeni drept genocid".

Imediat după adoptarea rezoluţiei, Ankara şi-a rechemat de urgenţă ambasadorul la Washington "pentru consultări", şi a avertizat că textul va frîna eforturile de normalizare a relaţiilor turco-armene.

Surse: Agerpres, Moldpres

Un comentariu:

  1. Azerbaidjanul denunţă recunoaşterea genocidului armenilor de către SUA

    Sâmbătă, 06 Martie 2010 11:45

    Azerbaidjanul a criticat adoptarea de către o comisie a Camerei Reprezentanţilor din SUA a unei rezoluţii care califică drept 'genocid' masacrul armenilor din Imperiul Otoman, estimând că un astfel de verdict este injust şi agravează tensiunile în regiune.

    În cursul unei discuţii telefonice cu omologul său turc Abdulah Gül, preşedintele azer Ilham Aliev a 'protestat' împotriva acestei decizii, pe care a calificat-o ca fiind injustă. 'Votul camerei americane alterează adevărul istoric şi sporeşte tensiunile în regiune', a adăugat Aliev.

    Ignorând avertismentele Casei Albe şi ale Turciei, unul din aliaţii importanţi ai SUA în cadrul NATO, Comisia pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor a adoptat joi o rezoluţie care califică masacrele comise între 1915 şi 1923 în Imperiul Otoman ca fiind un 'genocid al armenilor'.

    'Această decizie unilaterală a fost luatăla presiunea reprezentanţilor proarmeni din Congres', susţine şi consilierului prezidenţial Ali Hassanov, exprimându-şi totodată speranţa că rezoluţia nu va fi aprobată de Camera Reprezentanţilor.

    La rândul său, parlamentul de la Baku s-a adresat în sesiunea sa de vineri Congresului american pentru a-şi exprima 'regretul' faţă de această decizie, se mai indică în comunicatul preşedinţiei azere.
    AGERPRES (www.agerpres.ro)


    Fiul de 11 ani al preşedintelui azer, proprietarul mai multor vile de lux la Dubai


    Sâmbătă, 06 Martie 2010 14:25
    Fiul în vârstă de 11 ani al preşedintelui azer este proprietarul a nouă vile de lux din Dubai, în valoare de zeci milioane de euro, relatează The Times, în ediţia electronică de sâmbătă.

    Proprietăţile din proiectul Palm Jumeirah au fost înregistrate în Dubai pe numele lui Heydar Aliev, fiul în vârstă de 11 ani al preşedintelui Azerbaidjanului.

    Washington Post a afirmat că proprietăţile au fost cumpărate anul trecut, în decurs de două săptămâni, pentru suma de 44 de milioane de dolari, sumă de 10.000 de ori mai mare decât salariul mediu anual din Azerbaidjan.

    Şi fiicele lui preşedintelui azer, Leyla şi Arzu, sunt înregistrate ca proprietari ai unor imobile din Dubai, portofoliul deţinut de cei trei copii ai acestuia fiind estimat la circa 75 de milioane de dolari.

    Salariul oficial al preşedintelui azer este de circa 228.000 de dolari anual.

    Un purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale de la Baku, contactat de ziariştii de la Times, a refuzat să comenteze informaţiile.

    Acestea susţin însă acuzaţiile privind corupţia din fosta republică sovietică, beneficiară a unor importante rezerve de petrol şi gaze.

    Azerbaidjanul este dominat de dinastia Aliev de zeci de ani - Heydar Aliev, tatăl actualului preşedinte, a condus timp de 13 ani Azerbaidjanul sovietic, după care a devenit preşedinte al republicii independente Azerbaidjan, pe care a condus-o timp de zece ani. În 1982, el l-a numit drept succesor pe fiul său, Ilham, care a fost ales oficial în funcţie cu 76 la sută din voturi şi a fost reales în 2008, cu 89 la sută din voturi, într-un scrutin boicotat de opoziţie.

    Mediafax (www.mediafax.ro)

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului