miercuri, 10 noiembrie 2010

Partidul Liberal şi-a limpezit denumirea oficială


După ce Ministerul Justiţiei a atestat, la 4 noiembrie, modificarea denumirii oficiale a PL - din „Partidul Politic Partidul Liberal” în „Partidul Liberal”, marţi, 9 noiembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) s-a conformat. Autoritatea electorală centrală şi-a modificat o hotărâre din 11 octombrie 2010, în sensul simplificării denumirii oficiale a formaţiunii. În buletinul de vot pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie, pe poziţia a treia, va fi scris: „Partidul Liberal”, informează Arena.

Până acum, în buletinele de vot, formaţiunea condusă de Mihai Ghimpu figura cu titulatura ce i-a fost impusă, în 2005, la înregistrare de către Ministerul Justiţiei: „Partidul Politic Partidul Liberal” – o denumire care-i deruta pe mulţi alegători, potrivit reprezenţanţilor formaţiunii.

Totodată, la 4 noiembrie, Ministerul Justiției a înregistrat statutul în redacţie nouă al Partidului Liberal, adoptat la congresul formaţiunii din 26 septembrie 2010. Ministerul Justiţiei a decis perfectarea certificatului de înregistrare de tip nou al Partidului Liberal, anunţă Serviciul de presă al formaţiunii.


Arena 

marți, 9 noiembrie 2010

Vlad Filat: Conţinutul tratatului de frontieră cu România trebuia să fie secret până în momentul semnării



Lipsa transparenţei şi a discuţiilor publice în cazul tratatului moldo-român de frontieră a fost explicată de premierul Vlad Filat prin existenţa unei înţelegeri între părţi că “documentul va rămâne confidenţial până în momentul semnării”.

Înţelegerea ar fi fost făcută încă în 2003, pe timpul fostei guvernări comuniste a Republicii Moldova, potrivit premierului. În data de 02.04.2003, textul tratatului a fost prezentat de Ambasada României Guvernului, iar la 08.10.2003, prin decret prezidenţial, a fost dispusă iniţierea tratativelor, în total desfăşurându-se 14 runde de negocieri, a precizat premierul Vlad Filat, în seara zilei de 9 noiembrie, în cadrul unui briefing.

Neclarități și nemulțumiri după semnarea Tratatului moldo-român de frontieră


Mai mulți politicieni și analiști de la Chișinău apreciază că semnarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat în plină campanie electorală este o acțiune calculată să avantajeze Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), formațiune condusă de premierul Vlad Filat. 

În opinia comentatorilor, Filat și-ar fi dorit să-i lase pe comuniști fără temeiul de a mai acuza lipsa unui asemenea tratat moldo-român. „Regimul de intersectare a căruțelor din România - iată esența acestui acord”, a reacționat, însă, într-o declarație pentru presă, deputatul comunist Iurie Muntean. În opinia sa, tratatul ”doar stabileşte regimul de trecere a frontierei”, iar Filat ”trebuia să încheie tratatul de bază şi acordul de frontieră”. 

luni, 8 noiembrie 2010

Tratatul de frontieră dintre România şi R. Moldova a fost semnat, luni, 8 noiembrie, la Bucureşti



Ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi premierul moldovean, Vlad Filat, au semnat, luni, la Bucureşti, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontiere.

Ambasadorul României și-a reprogramat conferința de presă

Foto Arena.md din 8 noiembrie

Conferința de presă cu tema ”Summit-ul Dunării”, anunțată de Ambasada României pentru ora 14:00, a fost reprogramată pentru ora 18:00. Ambasadorul Marius Lazurcă i-a anunțat pe jurnaliști că a primit instrucțiuni de la București să amâne evenimentul, informează Arena.

Ambasadorul României la Chișinău a dat asigurări că, oricum, conferința va avea loc luni, 8 noiembrie, și va putea să raspundă ”la toate întrebările”.

Marius Lazurcă a mai menționat că summit-ul de la București este în desfășurare și ”încă nu se cunosc rezultatele negocierilor pe seama Strategiei de la Dunăre”. Ambasadorul și-a exprimat scuzele și a spus că așteaptă mass-media la ora 18:00, cu mai multe detalii despre summit.

Aflat la București, unde participă la summit, premierul Vlad Filat anunță că diseară va fi semnat Tratatul privind regimul de frontieră între Republica Moldova și România.

Anastasia Rotaru
Arena

duminică, 7 noiembrie 2010

O stradă din Chişinău ar putea purta numele lui Adrian Păunescu


O stradă din capitala Republicii Moldova ar putea fi numită în onoarea scriitorului Adrian Păunescu. Anunţul a fost făcut de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, informează Arena.

Dorin Chirtoacă a fost duminică, 7 noiembrie, la Bucureşti pentru a-şi lua rămas bun de la scriitorul Adrian Păunescu, pe care l-a cunoscut personal.

Ambasadorul moldovean la Bucureşti, Iurie Reniţă, a dus la mormântul scriitorului o coroană de flori, spunând că este din partea preşedintelui Mihai Ghimpu şi a tuturor basarabenilor. Mihai Ghimpu şi premierul Vlad Filat au expediat anterior mesaje de compasiune familiei lui Adrian Păunescu.

Sursa: Arena

Antropologul Alexander Rodewald: "O Evă mitocondrială din Tracia se află la originea românilor"

"O Evă mitocondrială din Tracia se află la originea românilor. Populaţia de-aici a migrat apoi spre toată Europa cu 30-40.000 de ani în urmă", a spus profesorul Alexander Rodewald, director al Institutului de Biologie Umană de la Universitatea din Hamburg, în cadrul unei conferinţe găzduite de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci din Bucureşti. Comunicarea lui s-a numit "Originea poporului român - de la mit la realitate", relatează Arena.

"Mitul este originea latină. Strămoşii românilor, care aveau acest fond genetic, trăiau aici cu peste 5000 de ani în urmă. Probe ce demonstrează că este vorba de cea mai veche populaţie europeană s-au găsit în Peştera cu Oase şi la Cioclovina", a precizat geneticianul. Există însă şi elemente genetice comune cu populaţiile din Anatolia, unde au trăit hitiţii, cu grecii, cu italienii şi cu bascii.

vineri, 5 noiembrie 2010

Oferta lui Medvedev – o trapă pentru România (Editorial Arena de Viorel Patrichi)

Oferta lui Medvedev – o trapă pentru România


Urmărind dezbaterile provocate de declaraţia preşedintelui rus Dmitri Medvedev, care acceptă formal participarea României la negocierile pentru Transnistria, mi-a revenit în minte o scenă evocată în fel şi chip de mulţi istorici: pe 30 august 1940, aflat în Palatul Belvedere de la Viena, Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Externe al României, a leşinat pe scaun când l-au informat „prietenii” germani şi italieni că ţara noastră trebuie să cedeze Ungariei horthyste jumătate din Transilvania.

Unii l-au admirat, alţii spun că a fost laş sau că a simulat ca să nu semneze un asemenea document.

Lucrurile par să se repete astăzi. Desigur, în alte circumstanţe politice. Şi din nou apare Germania. Aş fi preferat să fie orice altă ţară, dar nu Germania.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Salariul mediu pe economie în Republica Moldova – 2.909 lei


În ianuarie-septembrie 2010, salariul mediu lunar al unui angajat din economia Republicii Moldova a constituit 2.909 lei, fiind în creştere cu 7,7%, comparativ cu primele 9 luni ale anului 2009. Dacă ţinem cont de inflaţie, în realitate, salariul mediu pe economie a rămas la nivelul anului trecut, informează Arena, cu referire la date ale Biroul Naţional de Statistică (BNS).

În sfera bugetară, în primele 9 luni ale anului, salariul mediu a fost de 2.532 lei, în creştere cu 8% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2009. În sectorul privat, salariul mediu a fost de 3.125, înregistrându-se o creştere de 7,5 la sută, comparativ cu primele 9 luni ale anului trecut. Astfel, diferenţa dintre salariul mediu din sectorul privat şi cel din sfera bugetară a constituit în septembrie aproape 600 de lei.

marți, 2 noiembrie 2010

America susţine Japonia în scandalul Kurilelor

În tentativa ei firească de reîntregire, Japonia este acum în situaţia în care se afla România între marile puteri din perioada interbelică



După vizita preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, pe Insula Kunashiri, Statele Unite au cerut Kremlinului să cedeze Kurilele şi să încheie tratatul de pace cu Tokio. Washingtonul a susţinut explicit Japonia, printr-o declaraţie oficială a lui Philip Crowley, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, informează Arena.

Crowley a declarat că "America este la curent cu această dispută (dintre Rusia şi Japonia) şi noi realmente am susţinut poziţia Japoniei referitor la "teritoriile din nord". Şi tocmai de aceea, de multă vreme, noi invităm Japonia şi Rusia să încheie un tratat de pace, care să prevadă rezolvarea acestei probleme şi a altora".

NIT favorizează PCRM, Prime – PDM, iar Jurnal TV - PLDM și PL


Din cele 26 de medii de informare monitorizate de Centrul de Jurnalism Independent (CJI) în perioada 11-24 octombrie, majoritatea reflectă neutru campania electorală. Totuși, în cazul unor posturi s-a observat tendința de favorizare a Alianței pentru Integrarea Europeană (AIE), iar postul de televiziune NIT și ziarul ”Moldova Suverană” încălcă în mod vădit regulile deontologice, experții constatând “un partizanat deschis” pentru Partidul Comuniștilor (PCRM). Concluziile sunt desprinse din cel de-al doilea raport prezentat de CIJ marți, 2 noiembrie, relatează Arena.

În cadrul proiectului au fost monitorizate 7 posturi de televiziune, 3 posturi de radio, 12 ziare și 2 portaluri. CJI va mai prezenta încă 5 rapoarte până la sfârșitul campaniei electorale.
Ştirea completă – pe Arena.md

luni, 1 noiembrie 2010

Dilma Rousseff a fost aleasă preşedinte al Braziliei

Dilma Rousseff, preşedintele Braziliei

Brazilia şi-a ales prima femeie preşedinte din istoria ţării, duminică, 31 octombrie, în al doilea tur de scrutin. Dilma Rousseff, reprezentantă a Partidului Muncitorilor, a carei familie este originară din Bulgaria şi care a fost şefa de cabinet a preşedintelui Ignazio Lula da Silva, l-a invins pe reprezentatul opozitiei social-democrate, Jose Serra, obţinând peste 56% din voturi, informează Arena, citând Globo.

Rata absenteismului în cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial din Brazilia a fost de 21,5 % - o rată destul de mare, în condiţiile caracterului obligatoriu al votului în această ţară. La scrutin au participat 106.604.687 de alegători brazilieni.


Continuarea - pe Arena.md

La începutul blogului