marți, 7 decembrie 2010

Ce urmează după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010: constituirea Parlamentului, alegerea preşedintelui forului legislativ, instalarea Guvernului, alegerea președintelui Republicii Moldova



PCRM – 42 mandate

PLDM – 32 mandate

PDM – 15 mandate

PL – 12 mandate

Astfel, din totalul de 101 mandate în Parlament, comuniştii ar urma să deţină 42, iar democraţii 59 de mandate (din totalul de 101). Pentru alegerea şefului statului sunt necesare 61 de voturi (votul a trei cincimi din numărul deputaţilor).

Vedeţi aici lista preliminară a deputaţilor aleşi la 28 noiembrie 2010 în Parlamentul Republicii Moldova.

Parlamentul Republicii Moldova are 101 deputaţi. Potrivit art. 63 al Constituţiei, „Parlamentul se întruneşte, la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova, în cel mult 30 de zile de la alegeri”. Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vârstă deputat (de data aceasta - Vladimir Voronin).

După constituirea legală a Parlamentului, se alege preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul Permanent al Parlamentului. Potrivit Regulamentului Parlamentului, preşedintele forului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare.


Un grup parlamentar poate avansa un singur candidat. Este declarat ales preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor aleşi. Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea preşedintelui Parlamentului, după consultarea grupurilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Regulamentul Parlamentului stabileşte că deputaţii constituie grupuri parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi. Grupurile parlamentare pot fi formate într-un termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului.

Republica Moldova este un stat parlamentar, astfel încât deputaţii îl vor alege pe viitorul şef al statului.

Candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova poate fi propusă de către: persoana care îşi înaintează propria candidatură, susţinută de cel puţin 15 deputaţi; un grup de cel puţin 15 deputaţi.

Preşedintele republicii este ales prin vot secret, în maximum 3 tururi de scrutin, la care, obligatoriu, participă cel puţin doi candidaţi. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să acumuleze minimum 61 de voturi (votul a trei cincimi din numărul deputaţilor).

Daca şeful statului nu este ales din trei tururi de scrutin, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova trebuie să dizolve Parlamentul şi să declare alegeri anticipate.

Candidatura premierului este desemnată de către şeful statului, după consultarea grupurilor parlamentare. În termen de 15 zile, acesta îşi prezintă echipa şi programul de guvernare în şedinţa plenară a Parlamentului şi cere votul de încredere al organului legislativ.

Parlamentul instalează Guvernul cu majoritatea simplă de voturi (51 din 101). Şeful statului numeşte Guvernul.

Ulterior, membrii Cabinetului de Miniştri depun jurământul în faţa preşedintelui Republicii Moldova.

Un comentariu:

  1. Pelo que dizem os números, vai ser um governo que terá de brigar muito com os comunistas .Estão em número menor mas não serão poucos .Espero que a República da Moldávia consiga neutralizar o trabalho dos comunistas

    Abraços

    p.s. : continuo sem poder acessar o blog "...em verso e prosa "

    RăspundețiȘtergere

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului