vineri, 8 aprilie 2011

Depresie, dar și dorință de răzbunare după 7 aprilie 2009


Aproximativ 100 de persoane care au fost reținute după acțiunile de protest din aprilie 2009 încă mai beneficiază de asistența psihologică oferită de Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”. 

Depresie, fobie, nervozitate, dorință de răzbunare – acestea sunt doar unele consecințe pe plan afectiv-emoțional ale torturilor și umilințelor aplicate acum doi ani în comisariatele de poliție.

Tinerii încă mai suferă, sunt dezorientaţi şi nu pot ieşi din acestă stare afectivă. Ei credeau că se vor descurca de unii singuri, dar nu reuşesc fără ajutor specializat. Unele persoane suferă de „sindromul de evitare”, adică evită să meargă în locurile în care este posibil să întâlnească poliţişti”, a declarat pentru Info-Prim Neo Ludmila Popovici, directorul Centrului „Memoria”.

Ludmila Popovici trage un semnal de alarmă: există în întreaga republică persoane care au nevoie de asistență psihologică după evenimentele de acum doi ani, dar care, locuind departe de Chișinău, nu pot beneficia de asistența Centrului. 



Sursa pozei
Mulți dintre cei care au fost maltratați în comisariate sunt tensionaţi, fapt ce le afectează viața de familie și activitatea profesională. Unii au renunțat la studii, iar alții și-au pierdut locul de muncă. Se plâng că au insomnii și coșmaruri, iar întâlnirile față-n față, în ședințele de judecată, cu polițiștii care i-au torturat le amplifică suferințele. Asistență psihologică solicită și membrii familiilor victimelor din aprilie 2009.

Un raport făcut public la 13 octombrie 2009 de Fundaţia “Soros-Moldova” conţine următoarele informaţii: după protestele din 7 aprilie, Poliţia a reţinut 674 de persoane, inclusiv 83 de minori. 212 persoane, inclusiv 26 de copii, au declarat că au fost torturate de poliţişti.

Una dintre concluziile raportului, elaborat cu participarea mai multor organizaţii de promovare şi protejare a drepturilor omului, este că autorităţile comuniste de la Chişinău au folosit masiv “poliţişti mascaţi şi în haine civile, având intenţia de a-i proteja pe ofiţerii de Poliţie, însă astfel încălcând standardele internaţionale”.
O altă constatare a raportului: poliţiștii i-au bătut pe suspecţi în faţa unui număr mare de colaboratori cu diverse ranguri, ceea ce ar însemna că torturile au fost aplicate cu ştirea şi chiar aprobarea unor responsabili de rang înalt.

Raportul recomanda pedepsirea poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor care au comis şi au admis torturile şi au încălcat prevederile legislative referitoare la reţinere, interogare şi detenţie.
Procurorii continuă să cerceteze infracţiunile catalogate ca ”exces de putere” și ”tortură” săvârşite de reprezentanţii autorităţilor publice contra protestatarilor şi altor persoane, anunța, la 5 aprilie 2011, Procuratura Generală.

Au fost înregistrate şi examinate, în special de Procuratura Militară Chişinău şi Procuratura mun. Chişinău, 108 sesizări cu privire la asemenea infracţiuni.

În 31 de cazuri, procurorii s-au autosesizat. Din numărul total al plângerilor, în 58 de cazuri au fost pornite cauze penale (28 – tortură, 20 - exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, 10 – alte categorii de infracţiuni).

Un număr de 27 de dosare în privinţa a 44 de colaboratori de Poliţie au fost finalizate şi expediate în judecată. În restul cazurilor, urmărirea penală a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor sau a fost suspendată din cauză că nu a fost posibilă stabilirea identității persoanelor care au acţionat ilegal, acestea purtând cagule pe cap.

În rezultatul examinării acestor infracţiuni, instanţele de judecată au condamnat 2 poliţişti, au achitat 8 poliţişti, iar în privinţa unui poliţist procesul penal a fost încetat, el fiind tras la răspundere contravenţională.


Eleonora Lisnic

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului