miercuri, 29 iunie 2011

Ucraina - ”partenerul principal al UE în Est”. Kievul vrea relații strânse și cu NATO

Întrebat de Deutsche Welle cum apreciază ultimele evoluții de la Kiev, președintele Parlamentului European, Eji Buzek, a răspuns că ”vestea cea bună este stabilitatea înregistrată în Ucraina”.


Oficialii de la Kiev emit cu regularitate declarații prin care urmăresc să reconfirme interesul Ucrainei pentru apropierea de UE, dar și dorința de a-și aprofunda cooperarea cu NATO. În timp ce președintele Viktor Ianukovici ține să menționeze frecvent în discursurile sale că “integrarea europeană este de natură să unească puterea şi opoziţia” de la Kiev, preşedintele Parlamentului European, Eji Buzek, îi răspunde: „Ucraina rămâne să fie partenerul principal al UE în Est”. 

Continuarea...

marți, 28 iunie 2011

De ce a plecat Vlad Filat în concediu

”Stimaţi colegi,
vă anunţăm că Prim-ministrul Vlad FILAT este plecat într-un scurt concediu de 4 zile.
Direcţia comunicare şi relaţii cu presa”

Acest mesaj scurt de la Serviciul de presă al Guvernului l-au primit jurnaliștii în dimineața zilei de 28 iunie 2011.

De ce anume astăzi, când se împlinesc 71 de ani de la ocuparea Basarabiei de către URSS, a plecat premierul Filat în concediu?

luni, 27 iunie 2011

28 IUNIE – ZI DE DOLIU. Decretul lui Mihai Ghimpu este valabil pentru români


Marți, 28 iunie 2011, se împlinesc 71 de ani din ziua în care sovieticii au ocupat Basarabia. O perioadă suficientă pentru diminuarea în memoria colectivă a amintirii despre modul şi circumstanţele în care a fost demarcat actualul hotar pe Prut, frontiera dintre România şi Republica Moldova.

Actuala linie de graniţă moldo-română a fost impusă de Stalin şi Hitler prin Pactul Molotov-Ribbentrop, semnat la 23 august 1939 şi transpus în practică la 28 iunie 1940, când URSS şi-a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.

Hotarul moldo-român, care a sfâşiat provincia istorică Moldova în două părţi, a fost înlăturat în 1941, când România a declanşat operaţiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS, dar sovieticii şi-au recuperat poziţiile în 1944.

Printr-un decret prezidențial semnat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu la 24 iunie 2010, 28 iunie 1940 a fost declarată Zi a ocupaţiei sovietice.

Decretul lui Ghimpu i-a supărat pe liderii celorlalte trei formațiuni care făceau parte în 2010 din AIE – Vlad Filat (PLDM), Serafim Urechean (AMN) și Marian Lupu (PDM).


Marți, 28 iunie 2011, se împlinesc 71 de ani din ziua în care sovieticii au ocupat Basarabia. O perioadă suficientă pentru diminuarea în memoria colectivă a amintirii despre modul şi circumstanţele în care a fost demarcat actualul hotar pe Prut, frontiera dintre România şi Republica Moldova.
Actuala linie de graniţă moldo-română a fost impusă de Stalin şi Hitler prin Pactul Molotov-Ribbentrop, semnat la 23 august 1939 şi transpus în practică la 28 iunie 1940, când URSS şi-a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.
Hotarul moldo-român, care a sfâşiat provincia istorică Moldova în două părţi, a fost înlăturat în 1941, când România a declanşat operaţiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS, dar sovieticii şi-au recuperat poziţiile în 1944.
Printr-un decret prezidențial semnat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu la 24 iunie 2010, 28 iunie 1940 a fost declarată Zi a ocupaţiei sovietice.

Decretul lui Ghimpu i-a supărat pe liderii celorlalte trei formațiuni care făceau parte în 2010 din AIE – Vlad Filat  (PLDM), Serafim Urechean (AMN) și Marian Lupu (PDM). Pentru opinia publică, ei și-au explicat nemulțumirea prin faptul că Mihai Ghimpu nu le-a cerut părerea până a semna decretul.

Ulterior, Curtea Constituțională a anulat decretul prezidențial.

Dintre partidele aflate la guvernare, doar Partidul Liberal a anunțat că va organiza la 28 iunie 2011 depuneri de flori și alte acțiuni de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist.

Potrivit decretului emis de Mihai Ghimpu în 2010, anual, la 28 iunie, în Republica Moldova urma să fie consemnată Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist. Zi de doliu.

Decretul prezidenţial mai cerea ca Federaţia Rusă, în calitatea sa de succesor de drept al Uniunii Sovietice, să-şi retragă necondiţionat, urgent şi transparent trupele şi armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova.
Conform Decretului prezidenţial anulat între timp, la 28 iunie, în toate localităţile Republicii Moldova urma ca drapelul de stat să fie coborât în bernă, să fie organizate depuneri de flori la mormintele, monumentele şi memorialele victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului comunist totalitar.

Decretul mai dispunea ca în ziua de 28 iunie autorităţile publice, întreprinderile şi organizaţiile să renunţe la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă, iar în toate instituţiile de învăţământ, în taberele de întremare şi de odihnă să  fie organizată o ”Oră a memoriei”.

Redacţiilor publicaţiilor periodice, agenţiilor de presă, posturilor de radio şi de televiziune li se recomanda să ţină cont de specificul zilei de 28 iunie la editarea numerelor curente ale publicaţiilor, la difuzarea informaţiilor şi la formarea programelor din această zi.

În conformitate cu decretul emis de Mihai Ghimpu, Primăria Chișinău a instalat la 28 iunie 2010, în Piața Marii Adunări Naționale, în fața sediului Guvernului, o piatră comemorativă, urmând ca în acest loc să fie edificat un monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist.
Nu se știe când va fi înălțat monumentul, dar la această piatră comemorativă, din fața Casei Guvernului, urmează să depună flori la 28 iunie 2011 membrii și simpatizanții Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu.

Vă propunem să citiți un articol despre 28 iunie 1940 semnat de Dorin Cimpoeșu, prof. univ. dr. în istorie, Academia „Al. I. Cuza”, Bucureşti, autor, printre altele, al volumelor „Guvernarea de centru-dreapta în Basarabia (Republica Moldova) 1998-1999" (2009); „Restauraţia comunistă sovietică în Republica Moldova" (2008); „Republica Moldova, între România şi Rusia" (premiul Salonului Internaţional de Carte Chişinău, ediţia a 19-a, 2010), specialist în Istoria contemporană a României, inclusiv a Basarabiei (1918 – prezent), profesor de Istoria contemporană a românilor şi Istoria instituţiilor româneşti contemporane. Articolul a fost publicat în revista ”Limba Română”, care apare la Chișinău.

”Mihai Ghimpu, spre deosebire de predecesorii săi, este primul şef de stat care a declarat public că este român şi că vorbeşte limba română” și ”Mihai Ghimpu este primul preşedinte care a emis, la 24 iunie 2010, un decret prin care 28 iunie 1940 a fost declarată ziua ocupaţiei sovietice a Basarabiei”, notează, între altele, istoricul Dorin Cimpoeșu.

Eleonora Lisnic

Articol: 
 
28 iunie 1940 – începutul destrămării teritoriale a României sau vinerea patimilor poporului român

duminică, 26 iunie 2011

Lup cu aripi (video)

Dacă ar exista cu adevărat, ar fi o creatură fascinantă şi foarte, foarte eficientă.

Pe scurt, despre simbolul lupului:

Lupul este îndeosebi simbolul dârzeniei şi nesupunerii, un simbol al luminii (pentru că poate vedea pe întuneric). 
Simbolizează eroul războinic, strămoşul mitic. Aceste semnificaţii simbolice i le atribuie popoarele nordice şi grecii.
Stindardul geto-dac, lancea ce poartă în vârf capul de lup cu coadă de şarpe, este reprezentat pe Columna lui Traian.
În spiritualitatea poporului român, lupul mai simbolizează protecţia, orientarea în timp şi iniţierea.
Lupul era un însemn heraldic al preoţilor daci.

Sursa: Un articol mai vechi de pe blog

joi, 23 iunie 2011

Corina Fusu, Boris Vieru și Ghenadie Ciobanu despre relația Republicii Moldova cu UE (video)


Mobilizare generală: 2011 – an crucial pentru Republica Moldova


*Uniunii Europene i s-a cerut „să confirme perspectiva clară a aderării Republicii Moldova la UE”. „Republica Moldova - istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic”.

*Europarlamentarii cer Republicii Moldova să asigure stabilitatea politică, să facă ordine în Justiţie şi să-şi însuşească rapid standardele europene în domeniul securităţii alimentare.

*Raportorul Graham Watson subliniază că 34,5% din populaţia Republicii Moldova este săracă. El cere Comisiei Europene ca banii acordaţi de UE să ajungă şi la oamenii care o duc greu.






Comitetul de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova solicită o perspectivă sigură de aderare a Republicii Moldova la UE, în declaraţia adoptată la finalul reuniunii sale din 15-16 iunie, a 13-a la număr, desfăşurată la Bruxelles. Comitetul a subliniat că „sprijină obiectivul Republicii Moldova, ca stat european, de a deveni membru al UE în viitor” şi a solicitat Comisiei Europene, Consiliului și statelor membre ale UE „să confirme perspectiva clară a aderării Republicii Moldova la UE”.


Declaraţia finală a Comitetului de Cooperare Parlamentară Uniunea Europeană - Republica Moldova a fost prezentată miercuri, 22 iunie, într-o conferinţă de presă, de către deputaţii Corina Fusu, copreşedinte al Comitetului din partea Republicii Moldova, Boris Vieru şi Ghenadie Ciobanu. Comitetul este constituit din 14 europarlamentari şi 14 deputaţi de la Chişinău, copreşedinte din partea Parlamentului European fiind Monica Macovei (România).




„Negocierile pentru Acordul de Asociere UE - Republica Moldova sunt în etapă avansată”, a declarat Corina Fusu. „În ceea ce priveşte Acordul de Liberalizare a Vizelor, Republica Moldova s-a angajat să adopte un pachet de 39 de legi. Iar în ceea ce priveşte Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, iată că la 20 iunie s-a decis să se pornească negocierile cu Republica Moldova şi pe acest acord, ca şi pe Acordul de integrare a Republicii Moldova în spaţiul aerian european”, a menţionat Corina Fusu.



Deputatul Ghenadie Ciobanu, a apreciat, cu optimism, că Republica Moldova are toate şansele să avanseze rapid în negocierile cu UE, pentru că „au rămas lucruri foarte simple pe care să le facem”.



Declaraţia finală a Comitetului reflectă stadiul actual al relaţiilor Republica Moldova – UE, iar mesajul pe care l-au transmis europarlamentarii către societatea din Republica Moldova a fost următorul: „anul politic 2011 este unul crucial pentru Republica Moldova şi trebuie valorificat sub toate aspectele”, potrivit deputatului Boris Vieru.


„Derularea rapidă a reformelor, încheierea Acordului de Asociere, încheierea Acordului de Liber Schimb - toate aceste lucruri pot fi făcute doar prin asigurarea stabilităţii politice interne”, care presupune alegerea preşedintelui şi evitarea alegerilor parlamentare anticipate, a adăugat parlamentarul.




Boris Vieru a subliniat că „este foarte important să mergem în paralel: pe Acordul de Asociere şi pe Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”. Deputatul a semnalat că recomandările europarlamentarilor au vizat, ca de obicei, reforma Justiţiei, intensificarea combaterii corupţiei, dar şi viteza redusă de racordare la standardele europene de securitate alimentară, precondiţie esenţială în cazul Acordului de Liber Schimb cu UE.


La Bruxelles, deputaţii de la Chişinău au participat şi la şedinţa Comisiei permanente de politică externă a Parlamentului European, la care raportorul pentru Republica Moldova, Graham Watson, a prezentat un raport şi un proiect de rezoluţie ce urmează a fi aprobate în septembrie de Parlamentul European.


În raportul său, europarlamentarul britanic apreciază că „Republica Moldova este o istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic”. Una dintre recomandările sale vizează creşterea nivelului de viaţă al cetăţenilor Republicii Moldova. Raportorul subliniază că 34,5% din populaţia Republicii Moldova este săracă şi recomandă Comisiei Europene să restructureze asistenţa financiară acordată astfel încât să asigure protecţia socială a categoriilor vulnerabile.


Din delegaţia Parlamentului Republicii Moldova la Reuniunea din 15-16 iunie a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, condusă de Corina Fusu (PL), au făcut parte deputaţii Ghenadie Ciobanu (PLDM), Ina Şupac (PCRM), Andrian Candu (PDM), Boris Vieru (PL), Nae-Simion Pleşca (PLDM).


Comitetul de Cooperare Parlamentară UE – Republica Moldova, care se reuneşte o dată pe an, reprezintă un for care exercită controlul parlamentar asupra implementării Acordului de Parteneriat şi Cooperare dintre Parlamentul European şi Parlamentul Republicii Moldova.

Eleonora Lisnic
Arena


miercuri, 22 iunie 2011

22 iunie 1941: România, în război pentru Basarabia şi Bucovina. VIDEO: Armata Română întâmpinată cu bucurie şi flori în Chişinău



Într-o zi de duminică, dimineaţa, 22 iunie 1941, la orele 4:45, Germania şi aliaţii săi, printre care şi România, au pornit atacul împotriva URSS. Germanii - pentru a cuceri Rusia Europeană până la Arhanghelsk, în nord, și Astrahan, în sud. Războiul pentru resurse se dovedea primordial pentru Germania şi însoţea şi justificarea ideologică - înăbuşirea comunismului.

România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un dictat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice,în urma Pactului Ribbentrop - Molotov semnat la 23 august 1939. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite.

România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina, şi Transilvania de Nord, precum şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor. La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.

Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi.

Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă.

La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat.

Armata Română în Chişinău



luni, 20 iunie 2011

Răsărit de Soare pe Marte şi Mercur (video) și craterul Eminescu


Să admirăm un răsărit de Soare văzut de pe Marte şi un altul văzut de pe Mercur.

Potrivit site-ului Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, pe Marte, Soarele răsare cu aceeași viteză ca și pe Pământ. În schimb, cerul zilei are altă culoare și este străbătut de doi sateliți, Phobos și Deimos.



Pe Mercur, Soarele răsare ciudat: apare după orizont, se ridică pe cer, se opreşte, coboară şi se ridică la loc. În imaginile video vedeţi răsăritul Soarelui pe Mercur în apropierea craterului Mozart, între 9 martie şi 28 aprilie 2010.

duminică, 19 iunie 2011

20 iunie 2011 - începutul Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

La 29 iunie, stil nou, şi 12 iulie, stil vechi (iulian), creştinii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Postul Sfinţilor Apostoli în 2011 – stil nou: 20 iunie – 29 iunie; stil vechi: 20 iunie – 12 iulie

Luni, 20 iunie 2011, creştinii ortodocşi din întreaga lume intră în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În Republica Moldova, începem postul toţi odată, dar cei care se conduc de calendarul bisericesc de stil vechi (iulian) vor posti cu 13 zile mai mult.

Pentru creştinii ortodocşi care merg într-un pas cu Patriarhia de la Bucureşti, postul se va încheia la 29 iunie, când Biserica Ortodoxă Română (calendarul gregorian) îi cinsteşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.


Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul Patriarhiei de la Moscova vor ţine post până la 12 iulie, când este fixată sărbătoarea în calendarul iulian, de stil vechi (cu 13 zile mai târziu).


Postul continuă în ziua sărbătorii, dacă aceasta cade într-o miercuri sau vineri, cu dezlegare la peşte şi untdelemn. (Creştinii ortodocşi ţin post în toate zilele de miercuri şi vineri, iar cei mai sârguincioşi dintre ei postesc şi în zilele de luni.)


Pe durata acestui post, în zilele de sâmbătă şi duminică avem dezlegare la peşte.


Putem consuma acest aliment şi în acele zile de luni, marţi sau joi în care este sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare.


Dacă o asemenea sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn şi vin.


La hramuri şi la Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul (stil nou: 24 iunie / stil vechi: 7 iulie) se dă dezlegare la peşte, indiferent de ziua săptămânii.



Cum se stabileşte durata acestui post


Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel se stabileşte în funcţie de data Paştilor şi, astfel, începutul şi durata sa diferă de la an la an.


“Pentru a afla durata Postului Sâmpetrului din orice an, se foloseşte următoarea regulă: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la 3 mai, atâtea zile ţine postul”, potrivit unui articol de pe
CreştinOrtodox.ro.

Postul începe în ziua de luni de după Duminica Tuturor Sfinţilor, sărbătorită la o săptămână după Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Cincizecimea, Rusaliile). Se încheie în ziua în care-i sărbătorim pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, această sărbătoare având dată fixă: 29 iunie, conform calendarului bisericesc de stil nou (gregorian) şi 12 iulie, conform calendarului bisericesc de stil vechi (iulian).


După calendarul nou (gregorian), în unii ani, se poate întâmpla ca acest post “să dispară”, dacă Duminica Tuturor Sfinţior cade după 29 iunie.


Astfel s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956, când Învierea Domnului a fost sărbătorită la 6 mai. În cele două cazuri, Sfântul Sinod al Bisericii Române a hotărât să se ţina post trei zile înaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli.


De asemenea, în anul 1983, Învierea Domnului a fost sărbătorită la 8 mai, iar Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a fost de numai două zile – 27 şi 28 iunie.


În 2005, conform calendarului Bisericii Ortodoxe Române, Sfintele Paşti au fost sărbătorite la 1 mai, Duminica Tuturor Sfinţilor, lăsata secului pentru post – la 26 iunie, iar zile de post au fost, din nou, doar 27 şi 28 iunie.

 
Eleonora Lisnic
ziarullumina.ro

sâmbătă, 18 iunie 2011

În Ucraina a fost interzis drapelul roşu sovietic. Preşedintele Viktor Ianukovici l-a telefonat pe Marian Lupu

  
Marian Lupu şi Victor Ianukovici au stat de vorbă, după ce în Ucraina a fost interzis drapelul roşu sovietic (video)

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, l-a telefonat, la 17 iunie, pe preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu. Interlocutorii au discutat despre “starea relaţiilor bilaterale, posibilităţile de dezvoltare şi aprofundare a cooperării în toate sferele posibile”, liderul ucrainean invitându-l pe Marian Lupu să efectueze o vizită la Kiev, relatează Radio Ucraina Internaţional.

Discuţia telefonică dintre Ianukovici şi Lupu s-a produs după ce Curtea Constituţională a Ucrainei a declarat nelegitimă folosirea drapelului roşu comunist sovietic în timpul manifestărilor de 9 mai, desfăşurate anual la Kiev sub titulatura oficială “Ziua Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.

Continuarea...

vineri, 17 iunie 2011

În discuţia cu Dirk Brengelmann, Marian Lupu a refuzat o invitaţie care nu i-a fost făcută



Performanţă: La întâlnirea cu Dirk Brengelmann, Marian Lupu a refuzat o invitaţie nefăcută


* Marian Lupu i-a mulţumit lui Dirk Brengelmann pentru suportul acordat de NATO, dar i-a spus că autorităţile de la Chişinău “nu vor devia” de la principiul neutralităţii statului prevăzut de Constituţie în art.11.

* Dirk Brengelmann l-a liniştit pe preşedintele interimar: NATO nu este „anticamera obligatorie” a UE şi Republica Moldova încă n-a soluţionat diferendul transnistrean.    



Președintele interimar al Republicii Moldova, președintele Parlamentului,  Marian Lupu, şi ambasadorul Dirk Brengelmann (foto), asistentul Secretarului General NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate, au discutat, vineri, 17 iunie, În cadrul unei întrevederi, despre asistenţa NATO acordată Republicii Moldova în contextul implementării Planului Individual de  Acțiuni  al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP) și perspectivele acestei cooperări.

De asemenea, interlocutorii au vorbit despre situaţia curentă din Republica Moldova, relatează Serviciul de presă al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

Dirk Brengelmann a prezidat la Chişinău, la 16 şi 17 aprilie, Reuniunea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul Sesiunii Grupului Consultativ pentru Politica Atlantică, desfăşurată în premieră în capitala Republicii Moldova.
 
Dirk Brengelmann l-a anunţat pe Marian Lupu despre constituirea Fondului de asistenţă destinat Proiectului de distrugere a pesticidelor, menţionând că sprijinul financiar va fi acordat în tranşe, pe măsura formării Fondului. Notăm că Republica Moldova a beneficiat încă în anii trecuţi de sprijinul NATO în domeniul distrugerii pesticidelor – o “bombă ecologică” moştenită de la fosta URSS.

Dirk Brengelmann a mai menţionat la întrevedere preocuparea conducerii NATO pentru accentuarea dimensiunii politice şi de acordare a asistenţei – valori şi principii NATO care, în opinia ambasadorului, au beneficiat de mai puţină atenţie din partea comunităţii internaţionale.

“NATO este mai mult o organizaţie politică decât militară”, a accentuat Dirk Brengelmann la întâlnirea cu Lupu. Asistentul Secretarului General NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate a menţionat, totodată, că Alianţa Nord-Atlantică nu este „anticamera obligatorie” prin care trebuie să treacă procesul de integrare europeană, mai ales în cazul Republicii Moldova, care încă n-a soluţionat diferendul transnistrean.  

La rândul său, președintele interimar Marian Lupu s-a referit la recentele discuţii din cadrul Consiliului Suprem de Securitate referitoare la proiectul Strategiei Securității Naționale a Republicii Moldova şi rezultatele înregistrate  la transpunerea în fapt a obiectivelor descries de IPAP.

Potrivit comunicatului de presă oficial, Marian Lupu a menţionat că Strategia Securității Naționale a Republicii Moldova se bazează pe principiul neutralităţii consfinţit în Constituţie, de la care autorităţile Republicii Moldova nu vor devia.

ARENA precizează că articolul 11 din Constituţie stabileşte că Republica Moldova este stat neutru:
(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă.
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.”.


Mai mulți analiști, dar şi politicieni cu viziuni de centru-dreapta şi de dreapta au apreciat, de-a lungul timpului, că principiul constituţional al neutralităţii Republicii Moldova nu se respectă din start, din 1991, şi că legiferarea lui i-a convenit Federaţiei Ruse.

Potrivit aceluiaşi comunicat de presă oficial, președintele Marian Lupu i-a exprimat mulțumiri lui Dirk Brengelmann pentru suportul acordat de NATO și a specificat că implementarea Planului Individual de  Acțiuni  al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP) este considerată benefică şi susţinută de autorităţile de la Chişinău, deoarece nu atentează la neutralitatea Republicii Moldova şi nu contravine acesteia.

ARENA mai notează că în după-amiaza zilei de 17 iunie Dirk Brengelmann a ţinut o lecţie cu genericul „Noul Concept Strategic al NATO şi perspective pentru ţările partenere”, în cazul Republicii Moldova colaborarea desfăşurându-se în cadrul Programului “Parteneriat pentru Pace”.

Evenimentul, organizat de Centrul de Informare şi Documentare privind NATO, în parteneriat cu Direcţia Diplomaţie Publică a NATO şi Ministerul moldovean de Externe (MAEIE), a avut loc  în incinta Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM).
La lecţia publică ţinută de asistentul Secretarului General NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate au asistat reprezentanţi ai sectorului asociativ din Republica Moldova, formatori de opinie, reprezentanţi ai mediului academic şi ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, reprezentanţi ai instituţiilor statului responsabili de implementarea IPAP.

Eleonora Lisnic
Arena.md

Recomandare:

”Cetățenii din Republica Moldova n-au fost informați că ajutorul le-a venit de la NATO” - interviu cu Vitalie Grosu, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare privind NATO realizat de Eleonora Lisnic


joi, 16 iunie 2011

NATO și partenerii discută la Chișinău

NATO și partenerii discută la Chișinău, în formatul EAPC/APAG

Chișinăul găzduiește în premieră, la 16 și 17 iunie, Reuniunea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul Sesiunii Grupului Consultativ pentru Politica Atlantică (EAPC/APAG), la care participă aproximativ 60 de delegaţi din partea Secretariatului Internaţional (SI) al Alianţei, misiunilor ţărilor membre şi partenere ale NATO şi statelor membre ale EAPC. 

Lucrările reuniunii au fost deschise, în dimineața zilei de joi, 16 iunie, la Leogrand Convention Center, de ministrul moldovean de Externe, vicepremierul Iurie Leancă, și ambasadorul Dirk Brengelmann, asistentul Secretarului General NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate, care prezidează întrunirea pe parcursul celor două zile.

180 de euro – salariul mediu pe economie în Republica Moldova

Câştigul mediu al unui salariat din Republica Moldova în ianuarie - martie 2011

În luna martie 2011, câştigul salarial mediu nominal brut al unui angajat din economia Republicii Moldova a constituit 2.985 lei, înregistrând o creştere cu 8,1% faţă de luna martie 2010 şi cu 3,5% faţă de luna februarie 2011. În ianuarie 2011, salariul mediu a fost de 2.835,6 lei, iar în februarie 2011 a constituit 2.884,5 lei, anunță joi, 16 iunie, Biroul Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova.

În sfera bugetară, câştigul salarial mediu a constituit în ianuarie 2011 aproape 2.525 lei (+6,3% faţă de ianuarie 2010), în februarie 2011 - 2.598 lei (+7,0% faţă de februarie 2010), iar în martie 2011 – 2.642 lei (+5,5% faţă de martie 2010).

În sectorul privat, câştigul salarial mediu a fost în ianuarie 2011 de aproape 2.988 lei (+10,4% faţă de ianuarie 2010), în luna februarie 2011 – 3.023 lei (+13,3% faţă de februarie 2010), iar în martie 2011 – 3.148 lei (+9,3% faţă de martie 2010).

Potrivit BNS, indicele câştigului salarial real pentru luna martie 2011, comparativ cu luna martie 2010 (calculat ca raport dintre indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele preţurilor de consum), a fost de 102,2%. Pentru lunile ianuarie şi februarie 2011, indicele salariului real a constituit, respectiv, 102,3% şi 105,4%.

La cursul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), un euro echivalează astăzi cu 16.55 lei, un dolar american este cotat cu 11,58, iar un leu românesc – cu 3, 96 lei moldoveneşti.

Statisticile BNS nu reflectă situaţia din regiunea separatistă din stânga Nistrului şi din municipiul Tighina (Bender).

duminică, 5 iunie 2011

5 iunie 2011 - alegeri locale în Republica Moldova. Prezența la vot, rezultatele alegerilor


Rata de participare la alegeri pe întreg teritoriul Republicii Moldova înregistrată la închiderea secţiilor de votare (ora 21:00) a fost de 54.30% (date preliminare), iar în municipiul Chişinău — de 56.47%.

Pentru rezultatele sondajului exit-poll şi rezultatele preliminare/parţiale de la CEC pentru Chişinău, recomand acest site: http://www.alegeri.md/ 

Accesaţi şi
http://cec.md/r/12h30/


http://www.cec.md/

http://voteaza.md/

Aceleași site-uri vor prezenta la noapte și în dimineața zilei de 6 iunie rezultatul alegerilor.

joi, 2 iunie 2011

SUA au donat Armatei Republicii Moldova echipament tehnic în valoare de 1 milion USD

Foto: army.md

Ambasadorul Asif Chaudhry: ”SUA vor continua să ajute Republica Moldova”

Armata Naţională a Republicii Moldova a primit un lot de echipament tehnic, evaluat la aproximativ 1 milion USD, din partea Guvernului SUA, în cadrul unei ceremonii desfăşurate joi, 2 iunie, pe teritoriul unei unităţi militare din Chișinău. La eveniment au participat ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, şi ambasadorul american, Asif Chaudhry, care au remarcat în discursurile lor ”caracterul dinamic şi multidimensional” al colaborării dintre Republica Moldova şi SUA.

Lotul oferit Armatei moldovene constă din peste 80 de unităţi de tehnică rulată - camioane de tracţiune, de bord, de pasageri, ambulanţe, refrigeratoare, pick-up-uri, jeep-uri.

Tehnica donată a fost adusă de la bazele militare ale SUA dislocate în Germania, Turcia, Spania şi Italia, precizează Serviciul de presă al Ministerului Apărării.



Ambasadorul Asif Chaudhry a menționat că ”tehnica oferită Armatei Naţionale a Republicii Moldova a fost folosită de militarii americani pentru a apăra democraţia şi libertatea în diferite colţuri ale lumii”.

Înălțarea Domnului (Ispasul)

Înălţarea – Dumnezeu a părăsit pământul în slavă, aşa cum se va întoarce

Joi, 2 iunie, întreaga lume creştină sărbătoreşte Înălţarea Domnului, una dintre cele 12 mari sărbători împărăteşti. Înălţarea Domnului este marcată în fiecare an la 40 de zile de la Învierea Domnului (Paşti). Sărbătoarea coincide la ortodocşi şi catolici, întrucât în acest an a coincis şi Paştele (24 aprilie 2011). În această zi, când ne întâlnim, ne spunem “Hristos S-a Înălţat!” şi ni se răspunde “Adevărat S-a Înălţat!”. În Republica Moldova, creştinii se salută astfel timp de 10 zile.

Pentru români, cea de-a 40-a zi de la Paşti mai are o semnificaţie: este ziua în care îi cinstim pe Eroii şi Martirii Neamului.

La începutul blogului