miercuri, 22 iunie 2011

22 iunie 1941: România, în război pentru Basarabia şi Bucovina. VIDEO: Armata Română întâmpinată cu bucurie şi flori în Chişinău



Într-o zi de duminică, dimineaţa, 22 iunie 1941, la orele 4:45, Germania şi aliaţii săi, printre care şi România, au pornit atacul împotriva URSS. Germanii - pentru a cuceri Rusia Europeană până la Arhanghelsk, în nord, și Astrahan, în sud. Războiul pentru resurse se dovedea primordial pentru Germania şi însoţea şi justificarea ideologică - înăbuşirea comunismului.

România pleca la război pentru provinciile sale răpite printr-un dictat ce retrasa zonele de influenţă ale Germaniei naziste şi Rusiei bolşevice,în urma Pactului Ribbentrop - Molotov semnat la 23 august 1939. Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite.

România pierduse în acelaşi an 1940, pe lângă Basarabia şi Bucovina, şi Transilvania de Nord, precum şi două judeţe din sudul Dobrogei, Caliacra şi Durostor. La cea din urmă avusese loc un transfer de populaţie între România şi Bulgaria.

Bătălia pentru Basarabia şi Bucovina de Nord a impus şi pierderi în vieţi omeneşti, răniţi şi dispăruţi.

Patru sute de mii de militari români au fost concentraţi pentru operaţiunile militare alături de Axă.

La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc fusese eliberat.

Armata Română în Chişinău



Până la acest punct, atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât şi mare parte a politicienilor români, căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naţionale.

Continuarea războiului alături de germani peste Nistru avea deja partizani şi adversari. Reprezentanţii partidelor tradiţionale - PNL şi PNŢ - combăteau decizia generalului Antonescu şi sprijineau punctul de vedere britanic.

Contribuţia românească la campania din Est a fost deosebită prin materialul de război pus în dispozitiv de luptă, cât şi prin dimensiunea jerfei umane.


România şi-a îndeplinit promisiunile, în ciuda reticenţelor ori a cursului conflictului, indiferent de starea tehnică a armatelor sale şi a erorilor strategice comise de germani.

Populaţia românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea şi a oferit momente de fraternitate deosebite.

PCR, un partid aflat în afara legilor statului de atunci continua să-şi menţină poziţia enunţată şi anterior, după formarea sa, alături de mentorii de la Moscova, şi împotriva propriilor conaţionali.

Marea Britanie şi SUA s-au aflat în poziţie de aşteptare, pentru a vedea încotro se îndreaptă România, cel puţin în prima fază a desfăşurării ostilităţilor.

America şi Marea Britanie au declarat război României abia către sfârşitul anului, când cancelarul german a comis o altă eroare, de a deschide un front deschis împotriva Statelor Unite.

Sursa: Radio România Actualităţi 
Autor: George Popescu


Radio România Actualităţi a realizat o emisune cu următoarele contribuţii editoriale:

1. Alexandru Tatomir, 99 de ani, refugiat în '44 din judetul Soroca în Romania ( în '51 a fost deportat în Bărăgan). Vorbeşte despre felul în care-i priveau basarabenii pe soldaţii români.

2. Iuvenale Harabagiu, 79 de ani, refugiat in '44 din Chişinău în România. Impresii despre distrugerile făcute de armata sovietică în Chisinau la momentul recuperăriii de către români.

3.General Dragomir Teodor Gheorghe, 97 ani, comandant de baterie de tragere. A luptat din 22 iunie 1941 lângă Rădăuţi. A luptat în Transnistria. În drum spre Odessa , a întâlnit câmpuri pline de soldaţi români căzuţi . Explică de ce am avut atât de multe pierderi. A fost convins că războiul trebuia dus mai departe de graniţele Basarabiei istorice.

4. General maior Traian Rotaru , 90 ani. A intrat în război în toamna lui '43 când a fost trimis la Odessa. A rămas acolo până în martie '44 , după care a luptat în Basarabia şi-apoi pe frontul de vest. Povesteşte despre relaţia bună cu populaţia locala şi în ce conditii s-a facut retragerea.

Toate convorbirile au fost realizate de Mirela Băzăvan.

Consultant ştiinţific: drd. Olga Sandu

Ascultă emisiunea aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dacă ai un gând preţios, formulează-l în termeni civilizaţi şi postează un comentariu.


La începutul blogului