luni, 20 februarie 2012

Germania şi-a găsit noul preşedinte: pastorul evanghelic Joachim Gauck

Joachim Gauck, candidatul majorității pentru Președinția Germaniei

Partidele din coaliția conservator-liberală de guvernământ de la Berlin și opoziția social-democrat-ecologistă germană au convenit, duminică seară, asupra persoanei viitorului președinte federal în persoana pastorului evanghelic Joachim Gauck, fostul șef al comisiei de investigare a arhivelor defunctei poliții politice est-germane Stasi.

Conservator liberal de stânga sau stângist conservator și liberal. Acesta este crezul politic al politic neangajatului viitor președinte al Germaniei.

Pe larg: Germania şi-a găsit noul preşedinte: pastorul evanghelic Joachim Gauck

Oficial: 16 OZN-uri au trecut pe deasupra Republicii Moldova în 2011

În 2011 au fost constatate 16 survolări neautorizate ale spaţiului aerian al Republicii Moldova. Oficial, nu sunt comunicate detalii despre autorii acestora.

Cel mai recent caz de survolare neautorizată făcut public datează din 2010 – este vorba despre avionul de mici dimensiuni din Ucraina părăsit de pilot pe un câmp din nordul republicii.

Într-o declaraţie pentru Publika TV, şeful Comandamentului Forţelor Aeriene, Vadim Cemârtan, vorbea despre 16 survolări ilegale în 2011, fără a preciza din ce direcţii au provenit acestea.

Teoretic, ar trebui să admitem că survolările neautorizate ale spaţiului aerian au fost mai multe decât numărul anunţat oficial. Vadim Cemârtan menţionează că tehnica din dotare, exploatată de vreo 40 de ani, nu permite depistarea avioanelor care zboară la mică înălţime.

Tot ce-i posibil, „OZN”-urile se deplasează nestingherite în continuare. („OZN” se descifrează ca Obiect Zburător Neidentificat.)

În ideea de a îmbunătăţi monitorizarea şi protejarea spaţiului aerian al Republicii Moldova, Ministerul Apărării a propus, iar Parlamentul a adoptat vineri, 17 februarie, în prima lectură, un proiect de lege referitor la modul de acțiune împotriva survolărilor neautorizate.

Proiectul prevede reînnoirea echipamentului de radiolocaţie, dar şi achiziţionarea, până în 2015, a 8 avioane de luptă şi 8 elicoptere de luptă.

S-a argumentat că avioanele şi elicopterele de luptă sunt necesare pentru operaţiunile de interceptare şi, eventual, de nimicire a intruşilor.

Responsabilii din Armată au precizat că Republica Moldova are acum 6 avioane de luptă, model “MIG-29”, moştenite de la URSS, dar că nici unul dintre ele nu este funcţional. De asemenea, Republica Moldova are 9 elicoptere, toate de transport, 4 dintre ele fiind angajate în misiunile ONU din Afganistan.

Pentru cele 8 avioane şi 8 elicoptere de luptă menţionate în proiect ar fi necesare 240 de milioane de dolari. Banii ar urma să fie alocaţi de la Bugetul de Stat, dar şi din finanţări externe, neprecizate.

Opinia publică a fost scandalizată de faptul că 240 de milioane de dolari echivalează cu tocmai 10% din Bugetul de Stat pe 2012. Din această perspectivă, într-adevăr, suma pare imensă.

Raportată însă la costul unui avion de luptă nou, aceeaşi sumă pare prea mică.

De exemplu, cel mai nou avion de luptă al Rusiei, „Suhoi T-50”, producţia în serie a căruia va începe în 2015, va costa aproximativ 100 de milioane de dolari. Trebuie menţionat că acest avion supersonic invizibil pentru radar costă mai ieftin decât aparatele de zbor din aceeaşi clasă ale altor producători mondiali.

Prin urmare, cu cele 240 de milioane de dolari poţi cumpăra doar 2 avioane de luptă noi de ultimă generaţie.
Proiectul votat în prima lectură face referire la tocmai 8 avioane şi 8 elicoptere.

Întrebare: le vom lua la mâna a doua, de prin hangarele celor care vor să scape de ele, pentru ca mai apoi să le lăsăm să ruginească după exemplul „MIG”-urilor?

În nota explicativă a proiectului se vorbeşte despre aparate de zbor care ar urma să rezolve problemele actuale şi să asigure performanţă.

În situaţia în care vecinii Republicii Moldova au şi spaţii aeriene mult mai vaste şi, indiscutabil, mai bine protejate, ar fi mai judicios ca Armata de la Chişinău să-şi concentreze atenţia pe necesitatea achiziţionării de echipamente moderne de monitorizare a spaţiului aerian şi a unor elicoptere de luptă, care pot fi uilizate, pragmatic, şi în scop de transport. Echipamente şi elicoptere noi, nu la mâna a doua.

“Mijloacele de radiolocaţie sunt primordiale. Astăzi, partenerii noştri ar fi mai interesaţi de controlarea de către noi şi de gestionarea corectă a spaţiului aerian, prin monitorizarea lui şi a fiecărui aparat care zboară, decât în a investi în aviaţie”, sublinia Ion Coropcean, fost comandant al Armatei Naţionale, specialist în apărare antiaeriană, citat de Publika TV.
Din perspectiva descrisă mai sus, pare să aibă dreptate.

Eleonora Lisnic
Elldor.Info: Oficial: 16 OZN-uri au trecut pe deasupra Republicii Moldova în 2011


Republica Moldova cumpără avioane şi elicoptere de luptă

vineri, 17 februarie 2012

Pregătiţi pentru orice? Arca neamului ar trebui construită în Carpaţi, spune Mircea Druc


Ce te faci dacă întregul continent este afectat de secetă sau dacă se produc alte fenomene extreme cu efecte devastatoare?
Poţi să umbli cu mâna întinsă pe la porţile altora şi să ceri de mâncare – n-ar fi o premieră.
Dar dacă nici alţii n-au ce să-ţi dea? Supravieţuieşte naţia care merită.

În timp ce unele neamuri se lasă hipnotizate de jocurile politico-economice şi acceptă să facă figuraţie în marele spectacol al liderilor pe care şi i-a instalat la putere, altele au grijă de viitor.

Pentru a proteja resurse importante pentru reluarea vieţii în cazul unei eventuale catastrofe, dar şi pentru a lăsa o moştenire sigură generaţiilor viitoare, Norvegia şi-a construit un buncăr, “o adevărată Arcă a lui Noe”, într-o cavernă săpată într-un munte arctic.

În acel tunel a depozitat, încă la începutul anului 2008, 100 de milioane de seminţe (nemodificate genetic) din patrimonul agriculturii sale şi biodiversităţii.

Grandioasa “cămară” a Norvegiei se află la o distanţă de 1.000 de kilometri de Polul Nord, în arhipelagul Svalbard, în nordul ţării.

Compartimentele cu “provizii” vor rămâne îngheţate şi vreme de 200 de ani, chiar în caz de încălzire globală.
“Arca Norvegiei” constă din trei încăperi îngheţate cu dimensiunile de 27 x 10 metri şi are o capacitate de stocare de 4,5 milioane de eşantioane de seminţe, din toate varietăţile de plante pe care le consumă oamenii în alimentaţie.

Cum ar trebui să se îngijească neamul nostru de supravieţuirea şi perpetuarea sa?

Rezervele noastre strategice ar fi în siguranţă numai în Carpaţi, numai în munţi ar putea fi “adăpostite antiatomic, antiseismic, ferite de calamităţi, la cel puţin 100 de metri sub pământ”, apreciază Mircea Druc, fost premier la Chişinău (mai 1990 – mai 1991).

 

sâmbătă, 11 februarie 2012

Portretul-robot al viitorului candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova

Foto: europalibera.org
Candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova urmează a fi convenit între Vlad Filat, Marian Lupu şi Igor Dodon, respectiv, de forţele politice pe care aceşti lideri le au în spate.

Mihai Ghimpu a declarat public că renunţă la funcţia de preşedinte al Parlamentului, care îi revine Partidului Liberal conform partajului stabilit în acordul de constituire al AIE, dar şi la dreptul de a propune un candidat la Preşedinţie, care i-a fost propus, la schimb, de colegii săi din alianţă.

În seara zilei de vineri, 10 februarie, Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu au declarat într-o emisiune a postului public TV „Moldova 1” că AIE renunţă la ideea de a desfăşura un referendum constituţional în scopul simplificării alegerii şefului statului, în speranţa că acesta ar putea fi ales cu ajutorul celor trei deputaţi socialişti, în frunte cu Igor Dodon.

Din declaraţiile făcute public de liderii AIE, reiese că Vlad Filat şi Marian Lupu i-au propus lui Mihai Ghimpu să desemneze candidatul, dar acesta a refuzat un asemenea privilegiu.

În ajun, Vlad Filat i-ar fi prezentat lui Mihai Ghimpu un „portret-robot” al viitorului candidat. Deocamdată, criteriile respective n-au fost date publicităţii.

Este evident, însă, că, pentru a fi susţinut, viitorul candidat la Preşedinţie ar trebui să fie reprezentativ şi agreat de toate forţele politice pe voturile cărora se contează.

Socialiştii lui Igor Dodon n-ar vota, bunăoară, un candidat care şi-a asumat public identitatea de român.
De asemenea, pentru a fi agreat, viitorul candidat ar trebui să fie adeptul ferm al principiului „consolidării statalităţii Republicii Moldova” şi să împărtăşească principiul enunţat recent în faţa corpului diplomatic de Marian Lupu: „Partener strategic pentru Republica Moldova este în continuare Federaţia Rusă”.

Totodată, candidatul ar urma să fie suficient de cosmopolit şi pragmatic în plan intern şi extern pentru a corespunde viziunilor politice ale PLDM.

Mihai Ghimpu declară că nu votează o „păpuşă”. Opiniile lui Igor Dodon şi Vladimir Voronin

Eleonora Lisnic
Elldor.Info

joi, 9 februarie 2012

Ruşii au ajuns la lacul antarctic Vostok, după ce au forat 4 km


Cercetătorii ruşi au reuşit să ajungă la suprafaţa misteriosului lac Vostok din Antarctida (Polul Sud), ascuns sub un strat de gheaţă de aproape patru kilometri. Forajele au durat peste 30 de ani. La 8 februarie, ştirea a fost confirmată oficial, de către Institutul pentru Studii Arctice şi Antarctice de la Moscova. 

“Duminică (5 februarie 2012), oamenii noştri de ştiinţă au încheiat operaţiunile de forare şi au atins suprafaţa lacului, la o adâncime de 3.768 de metri”, declara pentru RIA Novosti o sursă din mediile ştiinţifice ruse.

Oficial: Ruşii au ajuns la lacul antarctic Vostok, după ce au forat 4 km (foto pe Elldor.Info)

La începutul blogului